Se vinde Circul. Preţ – 70 milioane de lei

Pentru a vedea clovni, animale dresate şi acrobaţi, sute de copii şi adulţi au asaltat circul ambulant, amplasat în parcul «La Izvor» din Chişinău. Publicul din R. Moldova nu a mai văzut o adevărată reprezentaţie cu clovni din primăvara 2006, de când uşile arenei Circului nu au mai fost deschise. Pentru a scăpa de o povară, la 16 octombrie 2008, Guvernul va scoate la vânzare Circul din Chişinău, transformat în 2006 în Societate pe Acţiuni. Ministrul Culturii şi Turismului, Artur Cozma, spune că nu ar investi într-o astfel de instituţie chiar dacă ar deţine o sumă mai mare de bani. Pe de altă parte, există opinii potrivit cărora această unică instituţie ca arhitectură şi menire culturală ar putea deveni un cazinou sau un centru comercial.

Preţul iniţial, anunţat de Executiv, este de 70 milioane de lei. Asta doar după ce Guvernul a cheltuit din Fondul de Rezervă peste 15 milioane pentru reparaţia Circului.
19 oameni păzesc Circul

La început de ianuarie 2006, una dintre cele mai mari sume, peste 4 milioane de lei, neconfirmată de Ministerul Finanţelor, a fost depistată de Curtea de Conturi la Ministerul Culturii, alocată pentru asigurarea sistemului de încălzire al Circului. Cu toatea acestea, azi Circul pare a fi una dintre cele mai reci instituţii de cultură din R. Moldova. Mai pare a fi şi cea mai pustie, pentru că cele aproape 2000 de locuri nu au fost ocupate de ani buni. Chiar dacă s-au investit câteva milioane, astăzi, sediul Circului serveşte pentru unii de loc pentru o ţigară, iar pentru alţii — ca WC public. Chiar şi cu intrările ermetizate, această instituţie are 19 angajaţi. «Personalul ţine un ochi asupra bunurilor de stat», spun angajaţii.
Pereţii de beton ai Circului pe câteva cărămizi

Acum 11 ani, directorul Circului, Gheorghe Slafenco, a atenţionat autorităţile despre problemele instituţiei. «De fapt, în ultimii 11 ani, am trecut pragul mai multor demnitari, pentru a salva Circul», spune directorul. «Din cauza apelor subterane, starea clădirii a devenit dezastruoasă. În 2003, o expertiză specializată a confirmat acest fapt», mai spune el. Deja în 2004, Guvernul Tarlev a alocat prima tranşă de 3 milioane 500 mii lei. Cu aceşti bani s-a reuşit reparaţia acoperişului, menajeriei şi a cabinelor de machiaj. Cele mai mari probleme, însă, ţineau de interiorul clădirii. «Se surpau pereţii», explică Slafenco. «Cauza a rămas necunoscută atâta timp cât nu fusese descoperit că pereţii erau fixaţi pe nişte cărămizi, că ţevile aveau fisuri, iar apa se revărsa pe sub podea», mai spune Slafenco.
Guvernul pune condiţii clare: «Cheltuiţi milioanele în 10 zile»

Peste câţiva ani, ex-premierul Tarlev s-a interesat iarăşi de situaţia Circului. Pentru că, între timp, s-au cheltuit toţi banii alocaţi în 2004, iar starea instituţiei rămânea aceeaşi, în decembrie 2005, Guvernul decide alocarea a 15 milioane lei din Fondul de Rezervă. Executivul, însă, a pus o condiţie clară: banii trebuie cheltuiţi timp de 15 zile. «Am fost uimiţi de intenţia Guvernului», explică Gheorghe Slafenco. «Fizic, nu am fi reuşit să cheltuim aceşti bani la reparaţia circului. E absurd să crezi că poţi repara circul în 10 zile», mai spune el. În cele 10 zile au fost cheltuiţi 7 milioane lei, iar după Anul Nou urma să aibă loc un alt transfer de 7 milioane lei. Acest lucru se întâmpla în contextul sugestiei premierului Tarlev de a redeschide Circul la 1 septembrie 2006. În acel an, însă, restul banilor promişi nu au mai fost transferaţi, iar la indicaţia aceluiaşi premier, instituţia a devenit Societate pe Acţiuni. Asta chiar dacă Tarlev a declarat că Guvernul nu va permite distrugerea Circului, care face parte din patrimoniul naţional, ba chiar va contribui la revitalizarea tuturor instituţiilor culturale din R. Moldova.

«Azi toate documentele sunt pregătite pentru a scoate Circul la licitaţie», spune Slafenco. «Cred că investitorul, dacă se va găsi unul curajos, va fi un om cu inimă mare. Să oferi 70 milioane de lei pentru o instituţie ca asta, după care să mai investeşti alte zeci de milioane, e un lux prea mare», crede directorul.
Cel mai mare cazinou din Europa ar putea fi la Chişinău

Pe de altă parte, fostul director al Circului, Nicolae Rusu, este sigur că reparaţia Circului putea fi efectuată pe etape. «Mai întâi, au putut fi reparate cabinele de machiaj, apoi — menajeriile, peste un timp — acoperişul», spune Rusu, după disponibilizarea căruia, în jumătate de an, pornise şi reparaţia încăperii. «Acest fapt s-a făcut intenţionat. Circul a fost transformat în Societate pe Acţiuni pentru a-l falimenta, ulterior scoţându-l la licitaţie», afirmă el.

Nicolae Rusu spune că apele subterane depistate nu sunt atât de periculoase. «Mai periculoase sunt interesele care se ascund în spatele acestui scenariu», spune el. «Fostul Circ Naţional ar putea deveni cel mai mare cazinou din Europa sau un imens centru comercial. Circul va avea o destinaţie comercială cu siguranţă. A existat interesul de a se ajunge acolo unde s-a ajuns», adaugă Rusu.
Ministrul caută investitori, dar el însuşi nu ar investi

Ministrul Artur Cozma, care în prezent caută un investitor, dacă ar avea bani, nu ar investi în Circul de la Chişinău. Despre asta i-a spus directorului, Gheorghe Slafenco. «În prezent examinăm posibilitatea implicării unui investitor care ar putea duce reparaţia până la capăt», a declarat ministrul Cozma pentru Ziarul de Gardă. «Noi am modificat statutul şi organizarea juridică a Circului din Întreprindere de Stat în Societate pe Acţiuni. Respectiv, Circul e o societate pe acţiuni ce aparţine statului. În aceste condiţii căutăm un investitor. La momentul actual, am ajuns la concluzia că ministerul nu este în măsură să finalizeze reparaţia», ne-a mai spus ministrul. Potrivit lui Cozma, cheltuielile preconizate pentru reparaţia acestei instituţii sunt de 50 milioane lei. «Dar mai sunt necesari bani pentru amenajarea scenei, pentru aparataj, lumini, program», mai adaugă ministrul.

Demnitarul spune că Circul, «în acea concepţie creată de bolşevici», în prezent nu poate exista. «În toată lumea există circuri ambulante», spune el, fără a aminti de numeroasele instituţii similare celei din Moldova, care activează în întreaga lume.
Trupa de actori e în concediu

Acum patru luni, la începutul verii, Ziarul de Gardă a expediat o listă de întrebări pe adresa Ministerului Culturii şi Turismului referitoare la situaţia Circului din Chişinău. După mai multe tentative de a obţine un răspuns şi după mai multe replici, adresate de funcţionarii acestei instituţii, potrivit cărora nu ar trebui să fim atât de insistenţi în abordarea temei, o informaţie oficială de la minister am primit, peste patru luni de la solicitare, abia pe 7 octombrie.

Din multaşteptatul răspuns aflăm că «pe parcursul anilor 2003—2006, pentru consolidarea şi stoparea degradării edificiului Circului, au fost investite circa 20 milioane de lei». Cităm, tot de acolo că «având în vedere volumul impunător de investiţii financiare necesare renovării edificiului şi readucerii Circului într-o stare funcţională, în temeiul ordinului ministrului Culturii şi Turismului, ÎS «Circul din Chişinău» a fost reorganizată în SA «Circul din Chişinău»«. După ce Guvernul a investit zeci de milioane în această instituţie, «actualmente la SA «Circul din Chişinău» activează 24 de angajaţi, trupa de actori se află în concediu din cont propriu. Activitatea societăţii este sistată, animalele fiind predate Menageriei din Chişinău», se mai spune în acelaşi răspuns.
Pisicile dresate au plecat

Pe de altă parte, Gheorghe Slafenco spune că ministrul ar trebui să înveţe ce înseamnă circ. «Părerile ministrului Cozma se schimbă de la o zi la alta», spune Slafenco. «Multe depind de condiţiile climaterice sau de public. Este inutil de a călători cu un circ ambulant prin R. Moldova. Asta a demonstrat-o o trupă venită din Bălţi, care nu a ajuns decât până în Ucraina, întorcându-se acasă», adaugă Slafenco. Fostul director, Nicolae Rusu, povesteşte despre rotaţia anuală a celor 11 circuri din Ucraina. «În această rotaţie, veneau spectatori de peste tot. De fapt, lângă Circ erau parcate autocare cu lume», spune el.

Actualul circ a rămas fără artişti, dar şi fără animale dresate. «O bună parte dintre circari au plecat peste hotare, semnând diverse contracte», spune Slafenco. «Nici pisicile dresate pe care le avea circul nu mai sunt, au plecat cu stăpânul lor în Ucraina. De fapt, circul s-a construit timp de nouă ani şi se va «repara» în alţi nouă ani», mai adaugă el.