Detaşamentul AMN sau armata "tigrilor est-europeni", cum s-au autoproclamat recent aceştia, îl are printre neobosiţii săi combatanţi pe logoreicul deputat Valeriu Cosarciuc. Ăsta combate rău de tot, mereu încruntat şi mereu gata să bodogănească monologuri lungi şi insipide despre cum ar trebui salvată economia ţării. În articolul precedent am arătat cum, pe vremea când era vicepremier în Guvernul Braghiş, respectivul opozant de operetă şi-a tras în proprietatea privată întreprinderea "Moldagrotehnica" de la Bălţi. Ştim că respectivul deputat AMN ar fi vrut să nu figureze la rubrica noastră. Îi înţelegem dorinţa. Dar spre profundul nostru regret nu i-o putem satisface. Deşi personal am o anume simpatie pentru Cosarciuc, care e ceva mai elevat decât ceilalţi din cohorta lui Urechean, totuşi nu îl putem trece cu rândul. Şi voi explica de ce. O dată pentru că un om de onoare şi de bun-simţ nu are ce căuta în compania unora de teapa celor din AMN. Şi apoi, adevărul nu poate fi prezentat selectiv, el trebuie cunoscut aşa cum e. Iar eu îmi fac meseria de gazetar şi îi scot la tablă, de urechi, unul câte unul, pe cei care se pretind campioni ai opoziţiei şi aspiranţi la guvernarea de mâine. O dată ce fac politică, ei trebuie şi să răspundă în faţa celor pe care vor să îi conducă din nou. Aşadar, replica celebră din filmul american rămâne în vigoare: "Nothing personally, only business".
Se vede că ciclul de articole pe care îl tot scriu are efect, de vreme ce Cosarciuc a găsit potrivit să facă un gest care poate părea cumva comic, dacă nu ar vădi o îngrijorare soră cu panica. Vorba e că, de când m-am apucat de scris cu regularitate la această rubrică, trecându-i rând pe rând în revistă pe eroii Soarelui-Apune, fiecare dintre ei îşi aştepta cu nerăbdare rândul. Sau, altfel zis, îşi făcea griji, avea tribulaţii, aprehensiuni, anxietăţi, meditaţii existenţiale sumbre. Încordarea lor e lesne de înţeles. Fiecare are câte ceva (şi mai mult decât oleacă) de ascuns din trecutul lor dezonorant. Iar impactul dintre masca socială afişată şi faţa adevărată le-ar putea căşuna ceva probleme de imagine, iar în consecinţă - şi electorale. Şi atunci ba unul, ba altul mă abordau ba pe mine, ba pe alţi colegi, tot întrebând: "Şi cine va fi următorul?". Adică, nu cumva chiar eu?
Ajuns într-un astfel de moment de încordare, într-o bună zi Cosarciuc îl sună pe Cubreacov la telefonul guvernamental. Zice omul: "Domnul Cubreacov? Aţi putea să mă primiţi în audienţă?". "Valeriu, ce-i cu tine? - îi răspunde Vlad, – Ce mă iai cu Dumneavoastră. Bineînţeles, vino." În câteva minute, în biroul lui Cubreacov îşi face apariţia V. Cosarciuc. El ţine în mână nişte coli xerocopiate. Se aşează şi începe: "Vlad, poate voi aveţi o părere nu prea bună despre mine şi domnul Roşca vrea să scrie şi despre mine un articol. Sigur, ar fi mai bine să mă treacă cu vederea. Dar dacă totuşi nu se poate să mă ocolească, eu aş vrea să îi transmiţi că nu sunt chiar aşa de rău, că am făcut şi fapte bune în viaţa mea. Iată, drept dovadă îţi dau două copii din săptămânalul "Literatura şi Arta", pe care te rog să i le transmiţi domnului Roşca." "Ce-i cu ele?" – s-a interesat Vlad. "Eu aş vrea ca voi să ştiţi că eu am sponsorizat din banii mei concursul "Moştenire".Îmi fac datoria şi confirm pe această cale că, da, am primit copiile respective, din care reiese că Valeriu Cosarciuc într-adevăr a sponsorizat acest concurs, fapt pentru care este lăudat de către cunoscutul şi inimosul basarabean de la Paris, Eugen Holban. Precizez că acest concurs este destinat tinerilor şi vizează Istoria Românilor şi Literatura Română. Aşadar, premiul I – 200 USD, premiul II – 150 USD, premiul III – 100 USD. Plus premii de încurajare – câte 300 lei. Din păcate, copiile transmise de Cosarciuc nu indică data la care au fost publicate articolele respective. În schimb, avem un număr de telefon trecut în ziar, 21-02-12. Astfel, cei curioşi ar putea afla cu exactitate de la doamna Raisa Ciobanu câţi anume bani a donat deputatul AMN, Cosarciuc, pentru această acţiune patriotică lăudabilă. 700 dolari, o mie, două? Nu contează. Contează gestul şi atitudinea. Pentru asta îi zicem şi noi bravo. Dar pentru altele, să avem pardon, nu putem lansa aceeaşi exclamaţie admirativă. Dimpotrivă. Pentru felul în care s-a prezentat el ca vicepremier în Guvernul Braghiş avem ce îi reproşa. Sau poate pe Cosarciuc l-au apucat mustrările de conştiinţă, motiv pentru care s-a şi apucat de binefacere după exemplul piraţilor şi bandiţilor de pe vremuri. Se ştie că aceştia, după ce furau, jefuiau şi prădau toată viaţa şi îşi adunau averi grase, mai dădeau pomeni pe la biserici, mai zideau şi mănăstiri. Şi totuşi, în raport cu înaintaşii pe linia jafului, Cosarciuc apare destul de zgârcit. La cât a strâns acesta din avutul statului şi a irosit din banii publici, ar fi putut să fie ceva mai generos. Dar, mă rog, vorba moldoveanului: "Decât nica…"
Curtea de Conturi despre Cosarciuc şi alţii
Materialele pe care le vom publica mai jos au fost preluate de pe site-ul Curţii de Conturi, pot fi consultate oricând şi sunt la îndemâna oricui. Noi doar am făcut efortul să le adunăm pe cele mai relevante dintre hotărârile acestei instituţii, care îl vizează pe eroul nostru. Ca şi în majoritatea cazurilor, faptele depistate de Curtea de Conturi nu au determinat reacţii prompte din partea Procuraturii şi nici sancţiuni faţă de cei vinovaţi. Din păcate, la noi cei de sus încă pot să scape nepedepsiţi pentru faptele comise. Prea mare le este influenţa asupra organelor de anchetă şi asupra justiţiei. Mai ales când vine vorba despre un deputat. Iar Cosarciuc este deputat din 2001. Orice încercare a Procuraturii de a lămuri vreun caz în care a fost implicat vreun demnitar de ieri şi care azi s-a pomenit în opoziţie este răstălmăcit ca fiind persecuţie pe motive politice. Şi nimeni încă nu a rupt acest cerc vicios. Şi totuşi, cel puţin opinia publică, cetăţenii, viitorii alegători trebuie să cunoască faptele demnitarilor şi să îi judece după merite. Iar în acest sens Cosarciuc nu poate fi o excepţie. Chiar dacă a mai făcut şi gesturi de caritate în viaţa lui.
Aşadar, citiţi şi vă cruciţi, oameni buni.
1. HCC 68/2000
Hotărâre privind rezultatele controlului asupra respectării legislaţiei în procesul privatizării întreprinderilor din sectorul electroenergetic (nr. 68 din 26.10.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 5-7/7 din 18.01.2001)
Curtea de Conturi a examinat rezultatele controlului asupra respectării legislaţiei în procesul privatizării întreprinderilor din sectorul electroenergetic şi a constatat următoarele.
Conform prevederilor Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic nr. 233-XIV din 23.12.98, efectuarea procesului de privatizare a obiectelor prin concurs investiţional (pregătirea, organizarea şi dirijarea procesului concursului investiţional, luarea deciziilor privind calificarea investitorului drept capabil să realizeze administrarea financiară şi tehnologică a întreprinderilor din sectorul electroenergetic şi să efectueze investiţii de reabilitare în aceste întreprinderi în volumul necesar) pe deplin ţine de competenţa comisiei de concurs, care, potrivit prevederilor pct. 3 al cap. III din Concepţia asupra privatizării întreprinderilor din sectorul electroenergetic, aprobată prin Legea nr. 63-XIV din 25.07.98, urma să fie creată de către Guvern în modul stabilit. Din punct de vedere juridic, însă fără stabilirea atribuţiilor funcţionale, o asemenea comisie a fost creată abia la 15.06.2000 prin Hotărârea Guvernului nr. 571, adică după privatizarea obiectelor din sectorul electroenergetic. Prin urmare, procesul de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic a fost declanşat şi desfăşurat nelegitim.
De facto, responsabilitatea pentru pregătirea, dirijarea procesului concursului investiţional şi luarea deciziilor privind privatizarea acţiunilor statului în întreprinderile din sectorul electroenergetic, vânzarea reţelelor electrice (35 kV) şi a terenurilor aferente şi-a asumat-o Comisia pentru supravegherea procesului de privatizare a complexului energetic, care, conform Hotărârii Guvernului nr. 330 din 23.04.99, urma să supravegheze procesul de privatizare.
Comisia pentru supravegherea procesului de privatizare a complexului energetic, constituită din persoane cu funcţii de răspundere ale Guvernului (dl D. Braghiş - în calitate de preşedinte al comisiei, dl V. Cosarciuc - în calitate de vicepreşedinte), nefiind abilitată cu dreptul de desfăşurare a concursului investiţional, a adoptat un şir de Hotărâri nedeliberative (nr. 2 din 19.05.99, nr. 3 din 29.07.99, nr. 4 din 24.08.99, nr. 5 din 1.09.99, nr. 6 din 9.09.99, nr. 7 din 10.09.99, nr. 8 din 23.11.99, nr. 9 din 11.01.2000 şi nr. 10 din 27.01.2000).
Procesul-verbal din 20.01.2000 ale şedinţelor comisiei n-a avut putere juridică, deoarece n-au fost semnate de preşedintele acesteia dl D. Braghiş.
În rezultatul neglijării legislaţiei în vigoare privind privatizarea întreprinderilor S.A. "RED mun. Chişinău", S.A. "RED-Centru" şi S.A. "RED-Sud", iresponsabilităţii specialiştilor din cadrul Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (dl A. Oleinic etc.) la asigurarea pregătirii acestor întreprinderi pentru privatizare şi a persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul Guvernului (dnii D. Braghiş, V. Cosarciuc), a fost admisă privatizarea patrimoniului public în defavoarea intereselor economice ale statului.
2. HCC 56/2001
Hotărâre privind controlul tematic asupra unor aspecte ale activităţii economico-financiare a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pe lângă Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în anul 2000 (nr. 56 din 05.06.2001 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 94-96/50 din 10.08.2001)
Curtea de Conturi a examinat rezultatele controlului asupra unor aspecte ale activităţii IFPS în anul 2000 şi a constatat următoarele.
În a.2000 nu s-a aplicat faţă de întreprinderile din sistemul termoenergetic prevederile Legii nr. 633-XIII din 10.11.95 "Cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi" referitor la blocarea conturilor bancare, ridicarea banilor în numerar din casieria restanţierului, aplicarea sechestrelor asupra bunurilor cu vânzarea lor ulterioară.
La începutul anului 2000 restanţele la plăţile de bază la buget ale agenţilor economici din sistemul termoenergetic (21 de întreprinderi) au constituit 130,7 mln lei, iar la sfârşitul 2000 această datorie s-a mărit cu 60 mln lei şi a alcătuit 190,6 mln lei, inclusiv a Î.S. "Moldtranselectro" - 64,4 mln lei, a CET-2 - 58,7 mln lei, a S.A. "CET-1 - 17,9 mln lei, a Reţelelor Electrice Nord - 13,7 mln lei, a CET "Nord" S.A. - 9,0 mln lei, a S.A. "RED-Nord-Vest" - 80 mln lei, a "Termocom" S.A. - 5,8 mln lei etc.
Neaplicarea cerinţelor Legii nr.633-XIII faţă de întreprinderile din sistemul termoenergetic se explică prin faptul că Comisia guvernamentală pentru redresarea situaţiei critice din sistemul termoenergetic (V. Cosarciuc - preşedinte al Comisiei) a interzis neîntemeiat urmărirea plăţilor, blocarea conturilor întreprinderilor în cauză (procesul-verbal al Comisiei guvernamentale din 29.05.2000).
Pe parcursul anului 1999, în baza prevederilor art. 104 (lit. "a") al titlului III din Codul Fiscal, din bugetul de stat au fost restituite mijloace cu titlu de TVA aferente livrărilor, impozitate la cota "zero", în mărime de 106,9 mln lei, iar în anul 2000 - în sumă de 251,8 mln lei.
3. HCC 56/2001
Hotărâre privind Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2000 (nr. 66 din 10.07.2001 Monitorul Oficial al R. Moldova nr.116-118/55 din 27.09.2001)
În unele cazuri aplicarea prevederilor Legii nr.633-XIII faţă de întreprinderile care au mari restanţe la plăţile de bază în buget este suspendată de organele de vârf ale republicii. Comisia guvernamentală pentru redresarea situaţiei critice din sistemul termoenergetic (V. Cosarciuc - preşedinte al Comisiei) a interzis neargumentat urmărirea plăţilor, blocarea conturilor întreprinderilor în cauză.
Contrar Legii cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi, se efectuează licitaţia "cu strigare", în cazurile când s-a înscris numai un singur participant. Astfel, la 11 februarie 2000, prin negocieri directe cu unicul cumpărător - S.R.L. "Asconi", înscris pentru a participa la licitaţia "cu strigare" pentru comercializarea producţiei vinicole sechestrate de la Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din or. Chişinău, preţul stabilit de către experţi a fost neîntemeiat diminuat cu 20 la sută, în timp ce legislaţia prevede în unele cazuri nu mai mult de 10 la sută.
Un şir de încălcări au fost comise la privatizarea Reţelelor Electrice de Distribuire (RED) din complexul electroenergetic, care a fost înfăptuită în baza unui contract, semnat din partea statului de către vicedirectorul general al DPAPS dna Z. Grafchin la 07.02.2000.
Încălcându-se prevederile Concepţiei asupra privatizării întreprinderilor din sectorul electroenergetic şi Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic, privatizarea RED-urilor n-a fost efectuată de către o comisie de concurs specializată în acest domeniu, dar de Comisia pentru supravegherea procesului de privatizare a complexului energetic, creată de către Guvern. Comisia în cauză din care făceau parte persoane cu funcţii de răspundere ale Guvernului (dnii D.Braghiş - preşedinte al comisiei, V. Cosarciuc - vicepreşedinte), conform Hotărârii Guvernului nr. 330 din 23.04.99, urma să supravegheze procesul de privatizare, dar n-a fost abilitată, din punct de vedere juridic, cu dreptul de organizare şi desfăşurare a concursurilor investiţionale.
Prin urmare, procesul de privatizare a întreprinderilor nominalizate a fost declanşat şi desfăşurat nelegitim.
4. HCC 56/2001
Hotărâre privind rezultatele controlului asupra nivelului de executare a obligaţiunilor contractuale, prevăzute în Acordul de concesiune, încheiat la 06.07.95 între Guvernul Republicii Moldova şi Compania de explorare şi exploatare a resurselor "REDECO" L.T.D. (SUA) în vederea cercetării şi exploatării resurselor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova (nr. 4 din 11.01.2002 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 36-38/10 din 14.03.2002)
Curtea de Conturi a examinat rezultatele controlului asupra nivelului de executare a obligaţiunilor contractuale şi a constatat următoarele.
Acordul de concesiune a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 621 din 07.09.95, luându-se ca bază Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 495-XIII din 13.06.95.
Acest Acord de concesiune (în aspectul cercetării, explorării şi exploatării zăcămintelor de ţiţei din bazinul Văleni) a fost încheiat contrar Hotărârii Guvernului nr. 209 din 23.04.91, prin care a fost aprobat Regulamentul rezervaţiei de stat "Prutul de Jos". Prin pct. 10 (alin. 3) al acestui Regulament se interzic lucrările de explorare şi exploatare a zăcămintelor naturale pe teritoriul rezervaţiei de stat "Prutul de Jos" (cu suprafaţa de 1691 ha) şi în zona de protecţie a rezervaţiei cu lăţimea de 1,5 km, fapt care a influenţat negativ asupra executării Acordului de concesiune, deoarece zăcământul de ţiţei din Văleni în întregime se află în rezervaţia de stat "Prutul de Jos".
Ulterior, peste 6 zile de la încheierea Acordului de concesiune, a fost adoptată Legea cu privire la concesiuni nr. 534-XIII din 13.07.95, care (prin art. 11) prevede că terenurile destinate ocrotirii naturii nu pot fi concesionate. Conform art. 27 din aceeaşi Lege, Guvernul urma să aducă actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege, lucru care nu s-a efectuat şi condiţiile Acordului de concesiune n-au fost modificate.
Din cauza nivelului scăzut de perfectare a Acordului de concesiune, lipsei de colaborare, control şi supraveghere din partea organelor de resort, precum şi a lipsei de sesizare a Guvernelor precedente şi actualul (A. Sangheli, I. Ciubuc, I. Sturza, D. Braghiş etc.) despre mersul îndeplinirii obligaţiunilor contractuale, Compania "REDECO" nu şi-a onorat în deplină măsură obligaţiunile contractuale în vederea cercetării şi exploatării resurselor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova.
Mai mult decât atât, pentru efectuarea controlului şi supravegherii executării Acordului de concesiune, încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Compania de explorare şi exploatare a resurselor "REDECO" în vederea cercetării şi exploatării resurselor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova, printr-un şir de Hotărâri ale Guvernului nr. 621 din 07.09.95, nr. 450 din 12.08.96, nr. 992 din 27.10.97, nr. 161 din 26.02.2001, au fost create şi modificate Comisii guvernamentale (V. Bobuţac, I. Guţu, V. Cosarciuc), care, în perioada nominalizată, practic n-au activat.
Deşi Compania "REDECO" în Republica Moldova a activat în domeniul de explorare şi exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze circa 6 ani, aceasta, în conformitate cu pct.1.3 al Acordului de concesiune, n-a prezentat Guvernului informaţii argumentate privind analiza geologică a rezervelor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova. De aceea statul nu dispune de o altă informaţie privind rezervele de ţiţei şi gaze, în afară de cea pe care a avut-o la momentul încheierii Acordului de concesiune.
5. HCC 56/2001
Hotărâre privind rezultatele controlului asupra privatizării de stat prin concurs investiţional (nr. 24 din 29.03.2002 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 62/15 din 09.05.2002)
Curtea de Conturi a examinat rezultatele controlului şi a constatat următoarele.
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, reieşind din condiţiile contractului de vânzare-cumpărare, acceptate de către Comisia pentru supravegherea procesului de privatizare a complexului energetic (vicepreşedinte - V. Cosarciuc), a permis RED-urilor, trecute în posesia S.A."Union Fenosa", ridicarea tarifelor pentru consumatorii de energie electrică iniţial de la 50 până la 65 de bani, iar ulterior până la 68 de bani pentru 1 kWh. Această majorare a fost efectuată în lipsa unei analize profunde a cheltuielilor reale de procurare, transportare şi distribuire a energiei electrice, a pierderilor comerciale şi tehnice, a cheltuielilor investiţionale etc.
Pentru "argumentarea" necesităţii ridicării tarifului la energia electrică de la 50 până la 65 de bani pentru 1 kWh, ANRE a acceptat unele date denaturate privind cheltuielile reale luate ca bază pentru elaborarea tarifelor. Astfel, în tarif au fost incluse neîntemeiat cheltuieli majorate legate de amortizarea fondurilor fixe.
Conform datelor evidenţei contabile, aceste cheltuieli în realitate constituiau 37,7 mln lei, însă în tarif au fost incluse în mărime de 128,6 mln lei, sau cu 91,4 mln lei mai mult.
6. HCC 56/2001
Hotărâre privind raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2001 (nr. 50 din 14.06.2002 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 106-109/27 din 25.07.2002)
La capitolul IV "Integritatea şi gestionarea patrimoniului public" se menţionează că Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, reieşind din condiţiile contractului de vânzare-cumpărare, acceptate de către Comisia pentru supravegherea procesului de privatizare a complexului energetic (vicepreşedinte - V. Cosarciuc), a permis RED-urilor, trecute în posesia S.A."Union Fenosa", ridicarea tarifelor pentru consumatorii de energie electrică iniţial de la 50 până la 65 de bani, iar ulterior până la 68 de bani pentru 1 kWh. Această majorare a fost efectuată în lipsa unei analize profunde a cheltuielilor reale de procurare, transportare şi distribuire a energiei electrice, a pierderilor comerciale şi tehnice, a cheltuielilor investiţionale etc.
Pentru "argumentarea" necesităţii ridicării tarifului la energia electrică de la 50 până la 65 de bani pentru 1 kWh, ANRE a acceptat unele date denaturate privind cheltuielile reale luate ca bază pentru elaborarea tarifelor. Astfel, în tarif au fost incluse neîntemeiat cheltuieli majorate legate de amortizarea fondurilor fixe.
Conform datelor evidenţei contabile, aceste cheltuieli în realitate constituiau 37,7 mln lei, însă în tarif au fost incluse în mărime de 128,6 mln lei, sau cu 91,4 mln lei mai mult.
Motivarea ridicării tarifelor prin referirea la normele prevăzute de Anexa nr. 11, ca parte componentă a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Departamentul Privatizării şi S.A."Union Fenosa", este incorectă, deoarece toate 13 anexe la acest contract prezintă nişte foi curate, semnate de către reprezentanţii ambelor părţi.
Controlul activităţii companiei de explorare şi exploatare a resurselor "REDECO" LTD (SUA) a scos la iveală lipsa conlucrării între organele de stat ale Republicii Moldova privind consecutivitatea soluţionării problemelor abordate şi angajamentelor asumate.
În decurs de 6 ani (1995-2001), organele de resort ale republicii n-au întreprins nici o acţiune pentru a exclude coliziile juridice din acord, deşi în scopul supravegherii executării acestui Acord au fost formate Comisii guvernamentale în frunte cu foştii membri ai Guvernului V. Bobuţac, I. Guţu, V. Cosarciuc.
Atât Comisiile guvernamentale, cât şi structurile de stat care exercitau funcţiile de concedent s-au eschivat totalmente de la onorarea atribuţiilor de monitorizare şi realizare a clauzelor Acordului încheiat. Ca rezultat, scopurile propuse la încheierea acestui Acord privind prospectarea şi exploatarea resurselor de petrol şi gaze, care au o importanţă vitală pentru ţară, n-au fost atinse.
7. HCC 84/2002
Hotărârea privind controlul asupra utilizării resurselor financiare şi materiale pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000 (nr. 84-m din 02.08.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 161/55 din 03.12.2002)
Curtea de Conturi a examinat rezultatele controlului asupra utilizării resurselor financiare şi materiale pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000 şi a constatat următoarele.
În rezultatul ploilor torenţiale din nordul ţării, urmate de îngheţurile şi depunerile masive de chiciură, din 26-28 noiembrie 2000, economiei naţionale a Republicii Moldova i-au fost cauzate prejudicii care, conform rapoartelor comisiilor judeţene, au fost estimate la valoarea de 365,0 mln lei. Suma respectivă n-a fost recontrolată şi confirmată. În urma analizei rapoartelor fostului director general al DPCSE (dl C. Antoci), prezentate Comisiei guvernamentale pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova (în continuare Comisia), s-a constatat că unele informaţii operative primite de la prefecturile judeţene n-au fost veridice. S-au exagerat datele despre deteriorările pilonilor de energie electrică şi telecomunicaţii.
Pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, prin Legea bugetului pe anul 2000, în redacţia Legii 1410-XIV din 08.12.2000, au fost aprobate 30,0 mln lei. În realitate din buget s-au alocat 2,0 mln lei, inclusiv S.A. "Red-Nord" (Bălţi) - 1,9 mln lei şi S.A. "Red-Nord-Vest" (Donduşeni) - 0,1 mln lei. Prin Legea bugetului pe anul 2001, în redacţia Legii nr. 1443-XIV din 11.01.2001, au fost allocate 15,0 mln lei, inclusiv 4,9 mln lei au fost repartizate la procurarea bunurilor materiale (sârmă, piloni, conductoare), 10,0 mln lei - la achitarea lucrărilor de restabilire a reţelelor electrice şi 0,1 mln lei - la achitarea lucrărilor de proiectare, reparaţie şi montaj.
În urma controalelor efectuate de către Departamentul Control Financiar şi Revizie s-a stabilit că din mijloacele bugetare alocate de 17,0 mln lei suma de 6,6 mln lei (38,8 la sută) s-a folosit contrar destinaţiei.
Guvernul a emis Hotărârea nr. 1250 din 14.12.2000 "Privind măsurile urgente de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000", prin care ministerelor şi departamentelor le-au fost stabilite sarcini concrete privind urgentarea lucrărilor de restabilire a obiectelor care au suferit în urma acestor calamităţi.
În perioada decembrie 2000- ianuarie 2001, de către agenţii economici din republică au fost propuse oferte privind încheierea contractelor de livrare a bunurilor materiale şi efectuarea lucrărilor de restabilire în sumă de 78,7 mln lei. De fapt Comisia guvernamentală pentru Situaţii Excepţionale (dl V. Cosarciuc) a acceptat încheierea contractelor cu agenţii economici în sumă de 27,9 mln lei, inclusiv cu ÎS "Armo-Beton" - 6,9 mln lei şi 67305 dolari SUA, S.R.L. "Optimus Plus" - 7,6 mln lei; S.R.L. "Ferren M" - 7,5 mln lei; S.R.L. "Atom-traiding" - 1,5 mln lei şi "Transenergogrup" - 1,3 mln lei.
Cu toate că ÎS "Armo-Beton" producea lunar 4,2 mii piloni de tensiune înaltă pentru energie electrică, S.A. "Red-Nord" a încheiat contractul neeficient nr.06/12 din 20.12.2000, în sumă de 4,9 mln lei, cu S.R.L."Ferren-M" privind achiziţionarea pilonilor care, la rândul său, au fost procuraţi de la firma "Minisem" cu 970 lei unitatea, iar ultima i-a importat din Ucraina la preţul de 898,0 lei unitatea. Preţul unui pilon livrat de S.R.L. "Ferren -M" era mai mare decât cel produs la ÎS "Armo-Beton" cu 91,5 lei, diferenţa de preţuri pentru 1100 piloni procuraţi de la firma respectivă constituind 100,7 mii lei.
De către Comisia guvernamentală pentru Situaţii Excepţionale (dl V. Cosarciuc) s-au încălcat prevederile pct.11 din Hotărârea Guvernului nr. 1250 din 14.12.2000, la Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale nefiind stocate ajutoarele umanitare străine, destinate lichidării consecinţelor calamităţilor naturale şi repartizate de către Comisia pentru ajutoarele umanitare la propunerea Comisiei guvernamentale pentru Situaţii Excepţionale, ceea ce a dus la lipsa de control privind evidenţa strictă şi utilizarea eficientă a ajutoarelor umanitare primite.
Astfel, ajutorul umanitar primit din Republica Belarus - 15 vagoane cu piloni de beton pentru reţele electrice de tensiune înaltă, acordat Republicii Moldova şi distribuit conform listei aprobate la şedinţa Comisiei guvernamentale pentru Situaţii Exepţionale din 09.01.2001 de către fostul viceprim-ministru dl V. Cosarciuc - 1110 piloni în sumă de 371,4 mii lei n-au fost reflectaţi în evidenţa contabilă. Menţionăm faptul că în timp ce costul unui pilon livrat din Belarus constituia 34 dolari SUA, costul pilonilor analogici (CB-105), livraţi de către S.R.L."Ferren-M" prin intermediul S.R.L."Minisem", era de 57,9 dolari SUA pentru o unitate, adică cu 70 la sută mai mult.
De asemenea, n-a fost stocat şi luat în evidenţa ajutorul umanitar primit din partea Fundaţiei "Counterpart International" în valoare de 635,2 mii USD (două containere cu echipament medical, consumabile, dispozitive pentru bucătărie şi îmbrăcăminte), acesta fiind repartizat direct de către dl V. Cosarciuc Comisiei municipale Bălţi pentru asistenţa umanitară pentru distribuire instituţiilor sociale şi păturilor socialmente vulnerabile din localităţile ce au suferit de pe urma calamităţilor naturale care, la rândul său, trebuia să informeze Comisia guvernamentală, în termen de o lună, despre distribuirea şi utilizarea lui la destinaţie. Din suma totală de 635,2 mii USD Comisia municipală Bălţi a prezentat controlului darea de seamă privind distribuirea bunurilor materiale numai în sumă de 41,9 mii USD, iar pentru diferenţa în sumă de 593,0 mii USD darea de seamă lipseşte.
La 29.12.2000 a fost primit ajutor umanitar acordat Republicii Moldova de către Inspectoratul Protecţiei Civile a judeţului Iaşi (România) în sumă totală de 63,6 mii lei (îmbrăcăminte şi încălţăminte, plapume, combustibil, butelii voiaj şi conserve din carne şi fructe) pentru judeţele afectate de calamităţile naturale. Conform Hotărârii Comisiei (dl V. Cosarciuc) nr. 65 din 24.01.2001 şi informaţiei prezentate de către conducerea judeţelor, din suma totală distribuită judeţele au primit bunuri materiale numai de 27,3 mii lei, iar diferenţa de 36,3 mii lei, inclusiv îmbrăcăminte de 31,8 mii lei şi produse alimentare în sumă de 4,5 mii lei au rămas nerepartizate. Nedistribuite au rămas şi 50 tone de zahăr, primit din Polonia ca ajutor umanitar.
Guvernul României, prin Hotărârea nr. 1255 din 07.12.2000 cu modificările ulterioare, a acordat Republicii Moldova un ajutor nerambursabil sub formă de energie electrică echivalent cu suma de 1000,0 mii dolari SUA.
Ministerul Industriei şi Energeticii n-a trecut energia electrică prin Comisia pentru ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova şi n-a declarat-o la Departamentul Vamal. Toate acestea au dus la încălcarea pct.4 din Hotărârea Guvernului nr. 301 din 27.03.97 "Cu privire la instituirea Comisiei pentru ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova ".
Încălcările şi neajunsurile stabilite de control sunt o consecinţă a nerespectării de către persoanele cu funcţii de răspundere (fost viceprim-ministru dl V. Cosarciuc etc.) a Hotărârii Guvernului nr. 1250 din 14.12.2000, ceea ce a dus la neutilizarea integrală şi folosirea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare şi a ajutoarelor umanitare acordate pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000.
8. HCC 84/2002
Hotărârea Curţii de Conturi privind controlul asupra utilizării resurselor financiare şi materiale pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000 (nr. 84-m din 02.08.2002 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 161/55 din 03.12.2002)
Curtea de Conturi a examinat rezultatele controlului asupra utilizării resurselor financiare şi materiale pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000 şi a constatat următoarele.
În rezultatul ploilor torenţiale din nordul ţării, urmate de îngheţurile şi depunerile masive de chiciură, din 26-28 noiembrie 2000, economiei naţionale a Republicii Moldova i-au fost cauzate prejudicii care, conform rapoartelor comisiilor judeţene, au fost estimate la valoarea de 365,0 mln lei. Suma respectivă n-a fost recontrolată şi confirmată. În urma analizei rapoartelor fostului director general al DPCSE (dl C. Antoci), prezentate Comisiei guvernamentale pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova (în continuare Comisia), s-a constatat că unele informaţii operative primite de la prefecturile judeţene n-au fost veridice. S-au exagerat datele despre deteriorările pilonilor de energie electrică şi telecomunicaţii.
Pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, prin Legea bugetului pe anul 2000, în redacţia Legii 1410-XIV din 08.12.2000, au fost aprobate 30,0 mln lei. În realitate din buget s-au alocat 2,0 mln lei, inclusiv S.A. "Red-Nord" (Bălţi) - 1,9 mln lei şi S.A. "Red-Nord-Vest" (Donduşeni) - 0,1 mln lei. Prin Legea bugetului pe anul 2001, în redacţia Legii nr. 1443-XIV din 11.01.2001, au fost alocate 15,0 mln lei, inclusiv 4,9 mln lei au fost repartizate la procurarea bunurilor materiale (sârmă, piloni, conductoare), 10,0 mln lei - la achitarea lucrărilor de restabilire a reţelelor electrice şi 0,1 mln lei - la achitarea lucrărilor de proiectare, reparaţie şi montaj.
În urma controalelor efectuate de către Departamentul Control Financiar şi Revizie (dl Iu. Bolboceanu) s-a stabilit că din mijloacele bugetare alocate de 17,0 mln lei suma de 6,6 mln lei (38,8 la sută) s-a folosit contrar destinaţiei. Totodată, Curtea de Conturi prin Hotărârea nr. 84 din 02.08.2002, a cerut de la DCFR (dl Iu. Bolboceanu) efectuarea unui control suplimentar la societăţile respective în urma căruia s-a confirmat că S.A. "Red-Nord" şi S.A. "Red-Nord-Vest", beneficiind de mijloacele băneşti primite de la Ministerul Finanţelor pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000, au dezafectat parţial sursele sus-menţionate, utilizându-le pentru achitarea datoriilor curente faţă de furnizorii de energie electrică,care ulterior, pe parcursul a. 2001, au fost acoperite din sursele proprii.
Guvernul Republicii Moldova a emis Hotărârea nr. 1250 din 14.12.2000 "Privind măsurile urgente de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000", prin care ministerelor şi departamentelor le-au fost stabilite sarcini concrete privind urgentarea lucrărilor de restabilire a obiectelor care au suferit în urma acestor calamităţi.
În perioada decembrie 2000-ianuarie 2001, de către agenţii economici din republică au fost propuse oferte privind încheierea contractelor de livrare a bunurilor materiale şi efectuarea lucrărilor de restabilire în sumă de 78,7 mln lei. De fapt Comisia guvernamentală pentru Situaţii Excepţionale (dl V.Cosarciuc) a acceptat încheierea contractelor cu agenţii economici în sumă de 27,9 mln lei, inclusiv cu ÎS "Armo-Beton" - 6,9 mln lei şi 67305 dolari SUA, S.R.L. "Optimus Plus" - 7,6 mln lei; S.R.L. "Ferren M" - 7,5 mln lei; S.R.L. "Atom-traiding" - 1,5 mln lei şi "Transenergogrup" - 1,3 mln lei.
Cu toate că Ministerul Industriei şi Energeticii are în subdiviziunea sa ÎS "Armo-Beton", care produce pe lună 4,2 mii piloni de tensiune înaltă pentru energie electrică, S.A. "Red-Nord" a încheiat contractul neeficient nr. 06/12 din 20.12.2000, în sumă de 4,9 mln lei, cu S.R.L. "Ferren-M" privind achiziţionarea pilonilor care, la rândul său, au fost procuraţi de la firma "Minisem" cu 970 lei unitatea, iar ultima i-a importat din Ucraina la preţul de 898,0 lei unitatea. Preţul unui pilon livrat de S.R.L. "Ferren -M" este mai mare decât cel produs la ÎS "Armo-Beton" cu 91,5 lei, diferenţa de preţuri pentru 1100 piloni procuraţi de la firma respectivă constituind 100,7 mii lei.
Încălcând pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1250 din 14.12.2000, Ministerul Industriei şi Energeticii (fost ministru dl I. Leşanu) n-a efectuat controale riguroase asupra utilizării eficiente a resurselor financiare alocate pentru executarea lucrărilor de restabilire a reţelelor electrice şi n-a prezentat informaţiile respective Comisiei guvernamentale pentru Situaţii Excepţionale.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 1250 din 14.12.2000, Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului (fost ministru dl I. Raileanu) i-a fost pusă ca sarcină asigurarea prin intermediul Inspecţiei de Stat în Construcţie (dl S.Botezatu) a controlului asupra volumului lucrărilor executate de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale, cu avizarea acestora pentru efectuarea plăţilor de către beneficiar. Cu toate acestea, în rezultatul analizei privind controlul volumelor şi costul lucrărilor efectuate, în baza documentelor s-a constatat că încălcând prevederile pct.8 din Hotărârea sus-numită a fost majorat neargumentat costul lucrărilor efectuate. Din suma totală de 23,6 mln lei, prezentată spre achitare, suma neargumentată şi nejustificată pe primul trimestru al anului 2001 a alcătuit 6,9 mln lei, sau 28 la sută.
Majoritatea actelor de efectuare a lucrărilor de restabilire a reţelelor electrice conţin exagerări (majorări neargumentate ale cifrelor), precum şi includerea în componenţa volumelor de lucrări a costului materialelor şi carburanţilor, care anterior a fost achitat de la buget, încălcarea modului de calculare a costului lucrărilor de construcţie-montaj şi comiterea unor greşeli aritmetice. Astfel, majorări ale costului efectuării lucrărilor de restabilire a reţelelor electrice au avut loc în judeţele: Soroca - de 3496,3 mii lei (40,0 la sută); Orhei - de 1972,0 mii lei (17,0 la sută); Edineţ - de 705,4 mii lei (29,0 la sută); Bălţi - de 211,5 mii lei (31,5 la sută) şi Ungheni (sect.Călăraşi) – de 40,7 mii lei (66,6 la sută).
Conform prevederilor pct. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1250 din 14.12.2000, prefecturile şi consiliile autorităţilor publice locale, în comun cu Ministerul Afacerilor Interne, n-au asigurat în deplină măsură paza valorilor materiale în perioada executării lucrărilor de lichidare a efectelor dezastrului. Ca rezultat, în primul trimestru au fost furate 32,2 tone de conductoare (sârmă, oţel, aluminiu, izolatoare) în sumă de 957,2 mii lei, inclusiv la S.A. "Red-Nord - 21,9 t - de 656,3 mii lei şi la S.A. "Red-Nord-Vest" - 10,3 t - în sumă de 300,8 mii lei.
N-a fost repartizat la finanţarea lucrărilor de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale ajutorul umanitar acumulat la contul valutar special de la Trezorerie în sumă de 127,6 mii dolari SUA (1672,4 mii lei) şi de la contul special în lei - 21,1 mii lei.
De către Comisia guvernamentală pentru Situaţii Excepţionale (V. Cosarciuc) s-au încălcat prevederile pct. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1250 din 14.12.2000, la Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale nefiind stocate ajutoarele umanitare străine, destinate lichidării consecinţelor calamităţilor naturale şi repartizate de către Comisia pentru ajutoarele umanitare la propunerea Comisiei guvernamentale pentru Situaţii Excepţionale, ceea ce a dus la lipsa de control privind evidenţa strictă şi utilizarea eficientă a ajutoarelor umanitare primite.
Astfel, ajutorul umanitar primit din Republica Belarus - 15 vagoane cu piloni de beton pentru reţele electrice de tensiune înaltă, acordat Republicii Moldova şi distribuit conform listei aprobate la şedinţa Comisiei guvernamentale pentru Situaţii Excepţionale din 09.01.2001 de către fostul viceprim-ministru dl V. Cosarciuc - 1110 piloni în sumă de 371,4 mii lei, inclusiv la S.A. "Red-Nord" or. Bălţi - 598 piloni în sumă de 198,5 mii lei şi la S.A. "Red-Nord-Vest" or. Donduşeni - 512 piloni în sumă de 172,9 mii lei, n-au fost reflectaţi în evidenţa contabilă la Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale. Atrage atenţia asupra sa faptul că în timp ce costul unui pilon livrat din Republica Belarus constituia 34 dolari SUA, costul pilonilor analogici (CB-105), livraţi de către S.R.L. "Ferren-M" prin intermediul S.R.L. "Minisem", alcătuieşte 57,9 dolari SUA pentru o unitate, adică cu 70 la sută mai mult.
De asemenea n-a fost stocat şi luat în evidenţa contabilă la Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale ajutorul umanitar primit din partea Fundaţiei "Counterpart International" în valoare de 635,2 mii USD (două containere cu echipament medical, consumabile, dispozitive pentru bucătărie şi îmbrăcăminte), acesta fiind repartizat direct de către dl V. Cosarciuc Comisiei municipale Bălţi pentru asistenţa umanitară pentru distribuire instituţiilor sociale şi păturilor socialmente vulnerabile din localităţile ce au suferit de pe urma calamităţilor naturale care, la rândul său, trebuia să informeze Comisia guvernamentală, în termen de o lună, despre distribuirea şi utilizarea lui la destinaţie. Din suma totală de 635,2 mii USD Comisia municipală Bălţi a prezentat controlului darea de seamă privind distribuirea bunurilor materiale numai în sumă de 41,9 mii USD, inclusiv jud. Bălţi - 22,9 mii USD, jud. Soroca - 9,4 mii USD şi jud. Orhei - 9,6 mii USD, iar pentru diferenţa în sumă de 593,0 mii USD darea de seamă lipseşte.
La 29.12.2000 de către DPCSE a fost primit ajutor umanitar acordat Republicii Moldova de către Inspectoratul Protecţiei Civile a judeţului Iaşi (România) în sumă totală de 63,6 mii lei (îmbrăcăminte şi încălţăminte, plapume, combustibil, butelii voiaj şi conserve din carne şi fructe) pentru judeţele afectate de calamităţile naturale. Conform Hotărârii Comisiei nr.65 din 24.01.2001 şi informaţiei prezentate de către conducerea judeţelor, precum şi listei aprobate de către fostul director general dl C. Antoci, din suma totală distribuită judeţele au primit bunuri materiale numai de 27,3 mii lei, iar diferenţa de 36,3 mii lei, inclusiv îmbrăcăminte de 31,8 mii lei şi produse alimentare în sumă de 4,5 mii lei au rămas nerepartizate la depozitul DPCSE (or. Străşeni).
Până în prezent nedistribuite au rămas şi 50 tone de zahăr, primit de către Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale din Polonia ca ajutor umanitar.
Comisia pentru ajutoarele umanitare, prin Hotărârea nr.54 din 29.11.2000, a luat decizia de a elibera din rezervele materiale 220 tone de benzină (5,26 lei - un litru) în sumă de 1485,0 mii lei, pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000: Ministerului Industriei şi Energeticii - 90 tone; Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale - 45 tone; Ministerului Afacerilor Interne - 10 tone; Ministerului Transporturilor şi Comunicaţilor - 45 tone; Ministerului Sănătăţii - 10 tone; Ministerului Apărării - 20 tone.
De către ministere au fost prezentate dări de seamă privind repartizarea acestei cantităţi de benzină întreprinderilor şi instituţiilor care au luat parte la lichidarea calamităţilor din nordul republicii, lipsind actele de utilizare conform destinaţiei. Din cantitatea totală de 45 tone de benzină în sumă de 303,8 mii lei şi repartizată DPCSE de către fostul director general dl C.Antoci - 13,5 mii litri au fost stocaţi la depozitul central al DPCSE şi ulterior folosiţi de subdiviziunile sale. Aceeaşi situaţie s-a creat şi cu donaţia făcută de către "Lukoil-Moldova" S.R.L. (10,0 mii litri de motorină şi 5,0 mii litri de gaz pentru butelii). Astfel, de către DPCSE la depozitul central au fost rezervaţi 4,0 mii litri de motorină.
Cantitatea de motorină preconizată pentru expediere în localităţile afectate de calamităţi a fost repartizată de către DPCSE (dl C. Antoci) cu încălcarea Hotărârii Guvernului nr.1250 din 14.12.2000. Din 61,2 mii litri de motorină în sumă de 300,0 mii lei (preţul unui litru - 4,90 lei), primită de la Agenţia Ecologică, la depozitul central al Departamentului până în prezent se află 11,4 mii litri.
Pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, prin Dispoziţia Direcţiei Generale pentru Rezervele Materiale nr.123 din 29.11.2000 "Cu privire la eliberarea bunurilor materiale din Rezerva de mobilizare pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale", Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile a eliberat din Rezerva de mobilizare cu titlu de deblocare a Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale 25 tone de petrol avia (30,6 mii litri de gaz lampant la preţul de 4,5 lei pentru un litru) în sumă de 137,5 mii lei.
Din această cantitate a fost eliberat petrol avia: judeţelor Soroca - 4,5 mii litri, Orhei - 16,7 mii litri; în total - 21,2 mii litri în sumă de 95,4 mii lei, iar 9,4 mii litri până în prezent se află la depozitul central al DPCSE. În rezultatul controlului s-a stabilit că petrolul avia (gazul lampant) n-a fost primit de către prefectura judeţului Orhei şi nici de către Direcţia Protecţiei Civile Orhei, dar a fost depozitat la PANIFICOOP Rezina şi luat la evidenţă de către acest agent economic, care nu este destinatar. În baza ofertei de la URECOOP Rezina, din gazul lampant primit (13,7 tone în sumă de 75,2 mii lei) pentru vânzare au fost repartizate 10,7 t în sumă de 59,6 mii lei la întreprinderile de cooperare din or. Rezina şi or. Şoldăneşti, deşi Ministerul Finanţelor a achitat din buget suma de 137,5 mii lei Direcţiei Generale pentru Rezerve Materiale. La 01.07.2001 soldul de gaz lampant nerepartizat constituia 2,9 t în sumă de 16,0 mii lei. La gazul lampant primit ca ajutor umanitar şi repartizat în reţeaua de comerţ s-a calculat un adaos comercial în sumă de 12,1 mii lei. Suma de 75,2 mii lei - costul gazului lampant transmis nelegitim PANIFICOOP Rezina, din iresponsabilitatea prefecturii judeţului Orhei (fost prefect dl A. Spivacenco) şi Direcţiei Protecţiei Civile Orhei (şef dl I. Druţă) n-a fost folosită pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000, dar a rămas în gestiunea realizatorilor, nefiind achitată furnizorului.
Guvernul României, prin Hotărârea nr. 1255 din 07.12.2000 cu modificările ulterioare, a acordat Republicii Moldova un ajutor nerambursabil sub formă de energie electrică echivalent cu suma de 1000,0 mii dolari SUA.
Conform informaţiei vicedirectorului general al ÎS "Moldelectrica" dl I. Negură, în lunile ianuarie-februarie 2001, Guvernul României a livrat Republicii Moldova 18,0 mln Kwt de energie electrică ca ajutor nerambursabil, care a fost primită de către Ministerul Industriei şi Energeticii şi repartizată în felul următor: S.A. "Red-Nord" - 11,7 mln Kwt în sumă de 650 mii dolari SUA şi S.A. "Red-Nord-Vest" - 6,3 mln Kwt în sumă de 350 mii dolari SUA. Ministerul Industriei şi Energeticii (scr.nr.0101-229 din 03.03.01 semnată de fostul ministru dl I. Leşanu) neîntemeiat a estimat energia electrică primită cu preţul de 4,45 cenţi un Kwt la suma de 811 mii dolari SUA, pe când reieşind din suma ajutorului umanitar primit (1000,0 de dolari SUA) costul unui Kwt constituie 5,55 cenţi. Sursele băneşti acumulate de la realizarea energiei electrice au rămas nelegitim la dispoziţia S.A. "Red-Nord" (manager, dl Gh. Pelin) şi S.A. "Red-Nord-Vest" (director-manager dl A. Vengher), nefiind repartizată la lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000.
De menţionat că ajutorul nerambursabil (umanitar), în valoare de 1000,0 de USD, acordat de către Guvernul României, n-a fost gestionat de către Guvernul Republicii Moldova. Mai mult decât atât, MIE n-a trecut energia electrică prin Comisia pentru ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova şi n-a declarat-o până în prezent la Departamentul Vamal. Toate acestea au dus la încălcarea pct. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 301 din 27.03.97 "Cu privire la instituirea Comisiei pentru ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova ".
În contradicţie cu prevederile art. 9 (2) din Legea privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare nr. 589-XIII din 22.09.95, fără garanţie, Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 36-6 din 16.02.2001 (act secret), a dat indicaţie Direcţiei Generale pentru Rezervele Materiale de a elibera din rezerva de mobilizare agenţilor economici subordonaţi MIE 7108 piloni în sumă de 5602,4 mii lei.
Până în prezent Ministerul Finanţelor n-a achitat din fondul de rezervă al Guvernului costul a 22 de acumulatoare în sumă de 41,8 mii lei eliberate din rezerva de stat fără garanţie, ca împrumut.
Încălcările şi neajunsurile stabilite de control sunt o consecinţă a nerespectării de către persoanele cu funcţii de răspundere (fost viceprim-ministru dl V. Cosarciuc )- a Hotărârii Guvernului nr. 1250 din 14.12.2000, ceea ce a dus la neutilizarea integrală şi folosirea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare şi a ajutoarelor umanitare acordate pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din 26-28 noiembrie 2000.
Iar acum, iubite cititorule, te rog să compari cifrele de milioane deturnate sau irosite în mod iresponsabil de fostul vicepremier Valeriu Cosarciuc cu sumele oferite de către acesta pentru susţinerea concursului „Moştenire". Ai făcut comparaţia? Simţi diferenţa? Prin urmare, vezi bine că eroul nostru nu a sărăcit şi nici nu a rămas în pierdere prin donarea câtorva sute de dolari pentru respectivul concurs.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu