La două săptămâni de la lansarea raportului Departamentului de Stat al SUA, au fost condamnaţi membrii unei grupări criminale şi liderul acesteia Alexandru Covali (alias Şalun) pentru trafic cu fiinţe umane, trafic cu copii, proxenetism etc. Despre ex-angajaţii MAI care au activat în cadrul subdiviziunilor specializate în combaterea TFU care ar fi favorizat această filieră, Procuratura Generală nu a oferit informaţii. Ni s-a spus că este format un grup multidisciplinar care lucrează la anchetele respective, iar despre finalizarea anchetei se va anunţa la sfârşitul urmăririi penale. Viorel Ciobanu a explicat că dosarele penale pe numele ex-angajaţilor MAI nu s-au deschis odată cu dosarul Şalun deoarece nu erau acumulate suficiente dovezi pentru pornirea urmăririi penale. Iurie Ursan, şeful secţiei analitice din cadrul Centrului CTP de la MAI, a spus că «există cazuri când unii funcţionari sunt implicaţi în organizarea migraţiei ilegale». Dacă persoana a fost complice sau un simplu transportator, sau un intermediar care ajuta la eliberarea unui act fals sau certificat, atunci persoana respectivă poate primi o pedeapsă mai blândă, amendă sau suspendarea activităţii pentru o perioadă anume. Conform Codului Penal, pedepsele pentru traficul de fiinţe umane sunt destul de dure: de la 7 la 25 de ani.
Funcţionarii traficanţi, fără nume şi cazier
La momentul scrierii acestui articol, am insistat mult să ni se ofere date cu privire la funcţionarii publici implicaţi în cazuri de trafic. Ni s-a relatat cu mult greu despre un singur caz în care un funcţionar public este învinuit de implicare în organizarea migraţiei ilegale. Este vorba de un primar din raionul Străşeni, acuzat de obţinerea unor documente în mod ilegal printr-o înţelegere cu alte persoane pentru trecerea ilegală a frontierei de către un cetăţean. Primarul se presupune că a beneficiat în acest context de suma de 3800 euro şi a fost reţinut în octombrie 2007 în momentul când primea aceşti bani. În prezent, cauza penală e abia în proces de anchetare.
Alte cazuri nu ne-au fost puse la dispoziţie. Mai mult chiar, ni s-a sugerat că situaţia descrisă în raportul Departamentului de Stat al SUA ar fi exagerate şi nu trebuie luate în calcul. Însuşi Victor Stepaniuc, preşedintele Comitetului Naţional pentru Combaterea traficului de fiinţe umane, a declarat după publicarea acestui raport că va demonstra contrariul. Iată însă că acest contrar nu a fost demonstrat, căci peste alte câteva zile preşedintele Voronin a declarat pentru prima dată în 8 ani că cei care erau plătiţi din buget să sombată traficul de femei, îl favorizau de fapt.
În context, au fost prezentate date care vădesc existenţa unor grave lacune în funcţionarea Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP), ceea ce a permis crearea, cu implicarea şi protecţia Centrului, a unor scheme criminale de transportare a cetăţenilor moldoveni la muncă în străinătate. Astfel, unii colaboratori ai CCTP, ignorând în mod flagrant atribuţiile şi responsabilităţile de serviciu, au acordat, contra unor retribuţii băneşti, diverse „servicii» traficanţilor de persoane, printre care neintentarea sau clasarea dosarelor penale pentru fapte de trafic de fiinţe umane, muşamalizarea probelor etc.
O mie de euro de pe persoană traficată
«Cele mai răspândite filiere de transportare a cetăţenilor moldoveni peste hotare au devenit unele agenţii de turism, care au creat o adevărată reţea de colectare a banilor. Conform informaţiei enunţate, Republica Moldova este ţara cu cele mai înalte taxe în spaţiul CSI pentru organizarea plecării cetăţenilor în migraţiune de muncă, 20 la sută din sumele estorcate de traficanţi de la migranţii ilegali fiind transmise unor colaboratori ai Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane,» se spune într-un comunicat de presă remis de preşedinţia R.Moldova remis la finele lunii iunie.
Presa mai este încă în aşteptarea unor nume concrete ale persoanelor care au colectat câte 20 la sută din banii colectaţi de la cetăţenii plecaţi în străinătate. În prezent, firmele turistice oferă vize Schengen contra sumei de 4-5000 de euro. Asta înseamnă că de la fiecare cetăţean colaboratorii Centrului ar fi primit câte 1000 de euro. În ultimii ani din Moldova au emigrat aproape un milion de oameni.
Statul nu numără victimele şi nu le previne despre pericole
Şi de activităţile de prevenire a TFU se pare că se ocupă doar ONG-urile din domeniu. Aceste organizaţii desfăşoară activităţi de informare prin şcoli şi localităţi pentru a informa populaţia despre pericolul acestui flagel. Potrivit Anei Revenco, tema prevenirea TFU a fost inclusă în disciplina «Deprinderi de viaţă», dar cartea a fost scoasă din uzul şcolar.
Ion Vâzdoagă, directorul Centrului pentru prevenirea traficului de femei, menţionează că statul pare lipsit de dorinţă în acest sens, pentru că de aici «se vede implicarea lui în combaterea acestui flagel».
Potrivit Anei Revenco, managerul Centrului «La Strada», în Moldova nu există o instituţie care să generalizeze statistica privind victimele TFU. «La capitolul managementul datelor stăm prost, şi aceasta prezintă un minus foarte mare pentru RM». Fiecare organizaţie, asociaţie care are activităţi de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului prin regiunile ţării duce o evidenţă proprie, dar nimeni nu colectează aceste date la nivel de stat. «La sfârşitul anului, doar OIM-ul face calcule, pentru a exclude dublarea şi pentru a oferi date corecte», precizează Ana Revenco.
Statistica OIM arată că în anul 2007 au fost înregistrate 273 cazuri noi de trafic vs 295 în anul 2006. Două treimi dintre acestea au fost supuse exploatării sexuale.
«Guvernul SUA aşteaptă roade»
Încercările noastre de a obţine un răspuns din partea Guvernului RM în ce priveşte pregătirea raportului de răspuns la solicitarea Guvernului SUA s-a soldat cu eşec. Am încercat să stabilim un dialog cu Vicepremierul Victor Stepaniuc, care este şi preşedintele Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane. Viorel Zabolotnic, consilierul viceprim-ministrului, a repetat în nenumărate rânduri că agenda dlui Stepaniuc este foarte încărcată. Potrivit lui, Guvernul va organiza săptămânal întâlniri şi seminare cu participarea mass-mediei şi ONG-urilor, unde se vor oferi informaţii despre pregătirea pentru raportul de răspuns Departamentului de Stat al SUA. La fel şi din anticamera viceprim-ministrului mi s-a spus că V. Stepaniuc este ocupat, are nenumărate şedinţe şi că nu poate să-mi ofere o declaraţie în acest sens. Aşteptând preţ de câteva săptămâni, am înţeles că nu a fost organizată nici o conferinţă de presă cu Victor Stepaniuc, dar rezultatele Raportului Departamentului de Stat al SUA au avut totuşi un efect asupra Guvernului..
Victor Lutenco este de părere că raportul SUA nu este făcut pentru ca altcineva să scrie un alt raport pentru a se îndreptăţi. Acest raport este un act prin care, conform legislaţiei, SUA încearcă să monitorizeze şi să coordoneze în ce măsură statele cărora ei le oferă asistenţă financiară se conformează cu anumite principii şi standarde pe care SUA le cere vis-a-vis de combaterea TFU. Lutenco spune că «este o procedură normală, mai ales că raportul face nu doar constatări, ci şi recomandări, iar Guvernul ar putea să le ia în considerare», în cazul în care SUA au oferit ani în şir asistenţă anume pentru cunoaşterea şi soluţionarea problemei traficului.
Guvernul e de acord că avem victime
Serviciul de presă al Ambasadei SUA precizează că în cazul în care Guvernul Moldovei nu dovedeşte înţelegerea problemei şi nu îşi arată deschiderea de a contribui la stoparea acţiunilor de vânzare de oameni, RM ar putea să se confrunte cu opunerea SUA faţă de asistenţa venită de la instituţiile financiare internaţionale precum FMI şi Banca Mondială direcţionate pentru soluţionarea acestor probleme sociale. În situaţie de risc ar fi finanţarea oferită prin intermediul Programului Provocările Mileniului, USAID. «Nici o decizie finală privind sancţiunile nu va fi luată înainte de a fi examinat cu atenţie progresul Moldovei timp de 60 de zile», a menţionat Serviciul de presă al Ambasadei SUA.
În timp ce Guvernul SUA aşteaptă anumite roade şi respectarea anumitor standarde pentru finanţarea pe care o acordă, iată că Guvernul a şi făcut primii paşi pentru recunoaşterea statutului victimelor. Deşi de ani de zile organizaţiile internaţionale au bătut alarma cu privire la situaţia victimelor, la necesitatea înfiinţării unui adăpost şi a unor servicii medicale, sociale, psihologice, de profesionalizare a victimelor, carul nu s-a mişcat din loc. În schimb după ce Departamentul de Stat al SUA şi-a arătat deschis nedumerirea, în doar câteva zile Guvernul a emis o hotărâre de Guvern „Cu privire la crearea Centrului de Asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane.». Necesitatea adoptării acestui document este explicată în primul paragraf „în scopul executării legii privind combaterea traficului de fiinţe umane, adoptată în 2005». Timp de trei ani de la adoptarea legii în cauză nu s-au întâmplat prea multe, totul a venit după Raportul critic din SUA. Deocamdată, această hotărâre prevede gestionarea în comun cu OIM a centrului deschis şi finanţat din 2001 din asistenţă internaţională.
După publicarea acestei hotărâri de Guvern ar trebui să urmeze acţiunile. Noi vom urmări aceatsă temă în continuare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu