Dacă ar fi să efectuăm un sondaj în stradă întrebând trecătorii ce cred ei că fac funcţionarii din cadrul Primăriei şi membrii Consiliului Municipal Chişinău, sunt sigur că majoritatea chişinăuienilor ne-ar spune că atât unii, cât şi ceilalţi nu fac nimic altceva decât să se certe.
Peste câteva zile se va împlini exact un an de la alegerile locale din 3 iunie 2007, dar oamenii nu au înregistrat nicio schimbare cât de cât în bine în acest oraş. Consilierii municipali Chişinău nu au elaborat nici măcar un regulament privind modul de desfăşurare a şedinţelor CMC, ele transformându-se din această cauză, de multe ori, într-un vacarm total: multe declaraţii, vorbe goale, teoretizări, acuze reciproce şi niciun randament. Drept urmare: sute de dosare de vânzare-cumpărare a terenurilor, a imobilelor, de cereri privind arendarea încăperilor aflate în proprietatea municipalităţii, de atribuire a loturilor pentru construcţii sau care vizează alte genuri de activitate zac de multe luni în sertarele birocraţiei orăşeneşti şi nu se ştie când vor fi examinate.
Pe de altă parte, în prezent nu există nicio evidenţă a patrimoniului municipalităţii: cine ne poate spune câte terenuri, câte imobile gestionează Primăria, ce venituri încasează municipalitatea, ce venituri ratează administraţia publică locală? Potrivit legislaţiei, orice teren sau imobil poate fi arendat doar în baza unei licitaţii. Ne poate spune cineva câte licitaţii s-au desfăşurat din iunie 2007 până în prezent? Mă tem că nici una.
„Parfumul" lui Urechean devine „eau de cologne" a lui Chirtoacă
Totodată, trebuie să constatăm că, aşa cum până la 3 iunie 2007 nu s-a făcut nicio investiţie importantă în acest oraş, tot aşa şi după alegerile locale nu s-a desfăşurat niciun proiect investiţional de anvergură. Locuitorii capitalei nici măcar nu cunosc cum au de gând proaspeţii edili să soluţioneze problema Parcului „Valea Morilor" sau când va fi reutilată, modernizată staţia de epurarea a apelor reziduale din Chişinău. Lumea deja face glume pe seama putorii de fecalii care din primăvară până în toamnă inundă oraşul, spunând că „parfumul" de acum câţiva ani al lui Urechean s-a transformat în „eau de cologne" (apă de colonie) a lui Chirtoacă. FLUX a scris o mulţime de reportaje din sate sărace, practic fără buget, fără drumuri, uitate de autorităţile raionale şi cele centrale, dar în care primarii şi consilierii săteşti au avut ambiţia să scrie proiecte, să bată la uşile finanţatorilor externi şi să facă o mulţime de lucruri bune cu banii acestora şi ai comunităţii. Iată însă că nu prea am avut prilejuri să relatăm despre astfel de proiecte desfăşurate în Chişinău. De ce oare capitala, cea mai mare localitate din Republica Moldova, cu cel mai mare potenţial, inclusiv în atragerea proiectelor investiţionale, nu a realizat nimic?
Urechean scoate castanele din foc cu mâinile lui Chirtoacă
Oricât ar părea de paradoxal, această situaţie convine principalelor forţe politice şi grupuri de interese de la Primărie şi CMC. Le convine comuniştilor, care se află în opoziţie. Şi de ce nu le-ar conveni? Guvernarea locală liberală se discreditează singură în faţa alegătorilor, fără ca fracţiunea PCRM să fie nevoită să depună mare efort, criticând-o. Această situaţie convine de minune AMN-ului, care şi-a păstrat oamenii în structurile administraţiei lui Chirtoacă şi continuă să-şi protejeze afacerile puse la cale încă în timpul mandatului lui Urechean. Iată că, deşi AMN a pierdut alegerile, deşi Urechean nu mai este primar, el continuă să tragă sforile în municipiul Chişinău. Urechean chiar reuşeşte să scoată castanele din foc cu mâinile lui Chirtoacă.
Desigur, această situaţie îi convine lui Mihai Ghimpu, care, în sfârşit, a devenit nacialnik. Şi Dorin Chirtoacă are iluzia că aranjamentele de la CMC şi Primărie îl favorizează, crezând că va reuşi să atragă simpatia electoratului nefăcând nimic, doar jeluindu-se că partidul de guvernământ, Executivul îi subminează activitatea, că el vrea să facă, dar puterea nu-i permite. S-ar putea ca acest calcul să-i joace festa.
Cel care a promis schimbarea, de fapt, o compromite
De fapt, acum Dorin Chirtoacă nu face altceva decât să compromită ideea de schimbare, aşa cum a făcut-o cândva ADR-ul şi Guvernul Sturza. După vorbele frumoase din campania electorală (şi am văzut cu toţii că Dorin ştie să vorbească frumos) nu a urmat nicio faptă. Ce fel de schimbare s-a produs dacă nimic nu se schimbă? S-ar putea că, după o astfel de experienţă, chişinăuienii nu vor mai dori să aleagă un primar tânăr, democrat, cu viziuni europene, pentru că un asemenea primar poate să facă doar promisiuni, dar nu poate să rezolve problema staţiei de epurare a apelor reziduale sau a Parcului „Valea Morilor".
Câinii vagabonzi iau în stăpânire străzile capitalei
Acest material nu este o încercare de a-l critica în mod gratuit pe primarul Dorin Chirtoacă şi pe unchiul lui, Mihai Ghimpu. Publicăm acest material pentru a ne exprima nemulţumirea faţă de situaţia de la Primărie şi CMC, mai ales după ce am intrat în posesia unui raport al Ministerului Administraţiei Publice Locale privind problema câinilor vagabonzi în municipiul Chişinău şi activitatea Regiei „Autosalubritate", care are statut de întreprindere municipală. Toată lumea cunoaşte faptul că maidanezii au ajuns să terorizeze populaţia capitalei, dar mai puţini cunosc câţi bani cheltuiesc autorităţile locale în lupta lor cu aceste patrupede, care din prieteni ai omului s-au transformat în duşmani de temut. Astfel, potrivit datelor Ministerului Administraţiei Publice Locale, în municipiul Chişinău, „pe parcursul anului 2007 au fost înregistrate 1 292 de adresări din partea persoanelor agresate de animale, ceea ce constituie cu 83 de cazuri mai mult decât în anul 2006, când s-au înregistrat 1 209 de cazuri. Caracteristic pentru această perioadă este numărul sporit de muşcături provocate de câini – 1 133 de cazuri sau 87,7%. Cel mai mare coeficient îl atestă muşcăturile provocate de animale cunoscute „D" (cu stăpân): în 2007 s-au înregistrat 858 de cazuri (66,4%), în anul 2006 – 737 cazuri (60,9%). Conform gradului de gravitate, predomină muşcăturile uşoare".
În raportul Ministerului Administraţiei Publice Locale se mai arată că cele mai multe muşcături au fost provocate persoanelor cu vârstă cuprinsă între 36 şi 85 de ani. În 2007, tratament antirabic a fost prescris şi aplicat la 222 persoane sau cu 21 mai multe decât în anul 2006. Costul tratamentului variază de la 226 de lei la 452 de lei, iar în cazul persoanelor care ajung în stare gravă acesta constituie tocmai 1 044 de lei.
Municipalitatea cheltuieşte câte 2 800 de lei pentru prinderea şi sterilizarea unui câine vagabond
Este firesc să ne întrebăm ce întreprind în această situaţie autorităţile locale. Mare ne-a fost mirarea când am văzut ce groază de bani se cheltuiesc pentru capturarea şi sterilizarea câinilor vagabonzi. Potrivit informaţiilor MAPL, angajaţii ÎM Regia „Autosalubritate", în 2006 au capturat şi sterilizat 337 de maidanezi, în 2007 – 579, iar în primele patru luni ale anului curent – 86. Totodată, resursele financiare alocate în acest scop Întreprinderii Municipale Regia „Autosalubritate" se distribuie în felul următor: 580 de mii de lei pentru anul 2007 şi 732 de mii de lei planificaţi pentru 2008. În primele 4 luni ale anului curent, pentru efectuarea lucrărilor de prindere a câinilor vagabonzi, au fost alocate 244 de mii de lei. Deci, în perioada ianuarie–aprilie 2008 au fost prinşi 86 de câini şi pentru asta s-au cheltuit tocmai 244 de mii de lei. Adică, ÎM Regie „Autosalubritate" a cheltuit peste 2 800 de lei pentru prinderea unui câine vagabond, mai mult decât salariul lunar mediu pe economie, care este de doar 2 286 de lei. În 2007, s-au cheltuit 580 de mii de lei pentru prinderea a 579 de maidanezi, respectiv mai bine de 1 000 de lei pentru o singură javră.
În informaţia de la MAPL se arată că modalitatea de prindere a maidanezilor este una primitivă, rudimentară: „Acţiunile de capturare (a câinilor vagabonzi) se efectuează de 6 echipaje a câte 2 persoane. Prinderea câinilor se face cu plasa şi minciogul, dar nu prin otrăvire şi împuşcare. În pofida faptului că în prezent, numărul maidanezilor a sporit considerabil şi demonstrează tot mai multă agresivitate faţă de copii, femei şi bătrâni, modalitatea de prindere a rămas neschimbată".
Iată în felul acesta sunt gestionaţi banii contribuabilului chişinăuian. Dar asta, se pare, nu constituie nici una dintre preocupările Primăriei şi primarului Dorin Chirtoacă, nici a secretarului CMC, Mihai Ghimpu, şi nici a consilierilor municipali.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu