Un alt subiect asupra căruia vom zăbovi în acest moment vizează prezenţa lui Serafim Urechean în calitatea lui de primar general în materialele Curţii de Conturi. Precizăm că cele publicate mai jos nu sunt documente secrete şi nici nu au fost obţinute altfel decât prin studierea paginii web a acestui organ de control abilitat cu verificarea modului de utilizare a fondurilor şi patrimoniului public de către instituţiile de stat. Ne dăm bine seama că în vizorul Curţii de Conturi au ajuns doar o parte extrem de nesemnificativă a ilegalităţilor şi abuzurilor comise de Serafim Urechean pe parcursul celor zece ani de aflare prin fraudă şi uzurpare a puterii în fotoliul de primar.
Suntem conştienţi şi de faptul că atât oamenii din instituţiile de control financiar, cât şi cei din organele de anchetă s-ar fi lăsat nu o singură dată convinşi, fie prin atribuirea de terenuri, fie prin crearea de alte avantaje sau, pur şi simplu, prin dare de mită, să mai închidă ochii la nelegiuirile şi deturnările de fonduri sau bunuri comise de Urechean. Deci, faptele ce îl vizează pe Urechean, ajunse în hotărârile Curţii de Conturi, sunt cele strecurate ca prin minune, ceea ce s-a scurs printre degete, cazurile mai puţin grave. Şi totuşi, importanţa lor este una excepţională. Ele arată adevărata faţă a vicleanului primar al capitalei, care, dacă a scăpat, deocamdată, de puşcărie, cel puţin n-ar trebui să scape de judecata opiniei publice.
Parcurgeţi cu atenţie, dragii mei, documentele Curţii de Conturi, publicate mai jos, care îl vizează pe Urechean. Faceţi-vă timp pentru asta. Şi atunci veţi vedea cum anume el a învârtit sute de milioane de lei din banii publici după bunul său plac, sfidând legile şi ignorând Consiliul Municipal, cum a distrus întreprinderile de asigurare cu apă potabilă (Apă-Canal) şi de asigurare cu energie termică (Termocom), cum a creat şi a manipulat o bancă municipală, după care a falimentat-o prin scheme criminale, cum a împărţit în mod nelegitim loturi de pământ, imobile, locuinţe, cum a spălat sume enorme de bani fără nici o frică de a purta răspundere pentru aceste nelegiuiri. Şi după toate aceste crime evidente, înregistrate oficial în documentele Curţii de Conturi, Procuratura Generală nu găseşte nimic mai mult a-i reproşa decât procurarea ilegală a câtorva ambulanţe?
Nu învinuim pe nimeni, dar impresia noastră este că unul ca Urechean şi-a acumulat atâtea milioane încât chiar dacă ar trăi o mie de ani şi i s-ar deschide o altă mie de dosare, el va găsi destule mijloace să înmoaie inima anchetatorilor şi a judecătorilor şi să îşi cumpere libertatea. Se vede că la noi, puşcăriile sunt doar pentru găinari şi hoţi de buzunare, gangsterii care fură cu sutele de milioane, în loc să stea acolo unde merită, la răcoare, preferă să stea în Parlament şi să ne dea de la tribuna centrală lecţii de moralitate.
Citiţi şi vă cruciţi, oameni buni. Iată ce fac hoţii şi tâlharii când ajung să pună mâna pe putere.
1. Hotărîrea privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii al Republicii Moldova şi a unor întreprinderi din subordine (Nr.47 din 14.11.97 Monitorul Oficial al R. Moldova nr.36-37/13 din 23.04.1998)
Curtea de Conturi, examinînd materialele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii (MCI) şi a unor întreprinderi din subordine, în perioada anilor 1994-1996, a constatat următoarele:
Primăria mun. Chişinău, în pofida controlului efectuat de Curtea de Conturi şi indicării multiplelor încălcări la repartizarea loturilor pentru construcţia caselor particulare pe terenul de pe Colina Puşkin 30, la 27.02.97, prin decizia nr. 6/20-15, repartizează pe acest teren, cu încălcări flagrante, 9 loturi pentru construcţia caselor particulare fără indicarea beneficiarilor concreţi şi fără a controla necesitatea acestei repartizări Firmei SRL "Extremum" a Centrului comercial "Calea Basarabiei".
Pentru îngrădirea terenului de pe Colina Puşkin, 30, pe teritoriul căruia au fost repartizate 11 loturi pentru construcţia caselor individuale, din contul Detaşamentului de Pază Paramilitară (DPP) au fost cheltuite 30,1 mii lei. Întreg terenul, inclusiv loturile pentru construcţia caselor individuale, este păzit gratis din contul Detaşamentului de Pază Paramilitară.
Risipirea de terenuri care aparţin municipiului Chişinău, prin intermediul ministerului, are loc şi în alte cazuri. La demersul ministerului, prin hotărîrea Primăriei din 03.03.92, a fost repartizat un lot de 0,2 ha pe strada Vlaicu Pîrcălab, pentru construirea unei staţii telefonice cu 20 mii de numere. Ulterior, după demolarea clădirilor, pregătirea acestui lot pentru construcţie şi îngrădirea lui, pentru ce Î.S. "Moldtelecom" a suportat cheltuieli în sumă de 65,0 mii lei, Primăria mun. Chişinău, cu consimţământul Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii, îşi anulează deciziile luate anterior şi transmite acest lot de pământ în arendă structurii comerciale "Moldavian Mobile Telephon". În aşa mod, Î.S. "Moldtelecom" a suportat fără restituire sau includerea în fondul statutar al SRL "MMT" a cheltuielilor neîntemeiate în mărime de 65,0 mii lei.
Curtea de Conturi, ţinând cont de încălcările şi neajunsurile comise, hotărăşte:
3. A informa Guvernul Republicii Moldova, pentru o posibilă luare de atitudine, despre:
- încălcările comise de Primăria mun. Chişinău (dl S. Urechean) la repartizarea loturilor de pământ pe strada Colina Puşkin, 30, pentru construcţia de case individuale de locuit, nelegitim repartizate pentru construcţia caselor diferitor demnitari de stat şi copiilor acestora, structurilor comerciale (s-au constatat încălcări a 17 acte normative emise de Parlament, Guvern şi alte organe împuternicite).
12. A propune Guvernului Republicii Moldova:
- suspendarea şi contestarea hotărârilor Primăriei mun. Chişinău privind repartizarea loturilor de pământ pentru construcţia caselor individuale persoanelor fizice pe str. Colina Puşkin, 30, precum şi FŞP "Extremum" SRL pe aceeaşi adresă (9 loturi), acestea fiind luate cu încălcarea prevederilor actelor normative în vigoare;
- elaborarea cadrului normativ privind alocarea loturilor de pământ.
13. Pentru o posibilă luare de atitudine prezenta hotărâre să fie adusă la cunoştinţa Preşedintelui şi Parlamentului Republicii Moldova.
2. Hotărîre privind rezultatele controlului efectuat asupra unor aspecte ale activităţii economico-financiare a S.A. "Termocom" pe anii 1994-1999 (nr.58 din 04.10.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.152-153/39 din 07.12.2000)
Curtea de Conturi a examinat rezultatele controlului efectuat la S.A. "Termocom" asupra unor aspecte ale activităţii economico-financiare, inclusiv asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare şi gestionării patrimoniului de stat în anii 1994-1999 şi a constatat următoarele:
În aprilie 1999, S.A. "Termocom" a fost inclusă în Programul de privatizare, însă conducerea societăţii nu a corelat datele vizînd fondul social în corespundere cu activele societăţii, încălcînd prevederile pct.3.1 din Instrucţiunea Ministerului Finanţelor cu privire la ordinea ţinerii evidenţei contabile în societăţile pe acţiuni din 16.11.94. Dispunînd de active în valoare de 905 mln lei şi primind indicaţia Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (DPAPS) de a înregistra fondul social în mărime de 439,2 mln lei, conducerea societăţii a înregistrat la Camera Înregistrării de Stat mărimea fondului social în valoare de numai 32,4 mln lei.
Dl V.Ştirbu, deţinînd pe parcursul anilor 1994-2000 funcţia de director general al S.A. "Termocom", n-a asigurat respectarea prevederilor Legii privind societăţile pe acţiuni, Legii vînzării de mărfuri, Legii contabilităţii, Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.337 din 25.05.95, Hotărîrii Comisiei guvernamentale pentru redresarea situaţiei critice în complexul energetic nr.2 din 31.12.98.
Aceste şi alte încălcări ale actelor legislative în vigoare, care au pricinuit statului pierderi irecuperabile de proporţii esenţiale, mărturisesc despre imposibilitatea aflării dlui V.Ştirbu în funcţia pe care o deţine.
Curtea de Conturi hotărăşte:
1. Se menţionează activitatea nesatisfăcătoare a conducerii S.A. "Termocom" (V.Ştirbu) şi a foştilor reprezentanţi ai statului privind administrarea şi gestionarea patrimoniului de stat.
2. Se cere de la Primăria mun.Chişinău (S. Urechean):
- destituirea dlui V.Ştirbu din funcţia de director general, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- modificarea, conform legii, a mărimii capitalului social al S.A. "Termocom", reieşind din valoarea activelor nete.
3. Se obligă conducerea S.A. "Termocom":
- să tragă la răspunderea stabilită de lege persoanele vinovate de comiterea încălcărilor şi neajunsurilor depistate de control.
5. Se remit Procuraturii Generale materialele controlului, pentru a fi examinate în baza prevederilor CPP al Republicii Moldova.
7. Materialele controlului efectuat se transmit Parlamentului, ţinînd cont de faptul că acesta a fost iniţiat la cererea unui grup de deputaţi ai Parlamentului (solicitările DD/C-6 nr.101 din 20.03.2000, CEP nr.8/116 din 21.03.2000).
8. Se informează Guvernul Republicii Moldova despre rezultatele controlului la S.A. "Termocom", pentru luare de atitudine.
(Menţionăm că Primarul mun. Chişinău, Serafim Urechean, într-adevăr l-a destituit pe dl V.Ştirbu din funcţia de director general al "Termocom" S. A., dar nu l-a dat pe mâna Procuraturii, ci l-a numit preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii municipale "Chişinău" S.A. Despre isprăvile de la această bancă ar merita să scriem un articol aparte -- n.n.)
3. Hotărîre privind rezultatele controlului asupra executării de către conducerea S.A. "Apă-Canal Chişinău" şi S.A. "Termocom" din mun. Chişinău a Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 337 din 25.05.95 "Cu privire la contorizarea apei şi a energiei termice consumate de populaţie, instituţii publice şi agenţi economici" (nr.14 din 25.01.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.21-24/18 din 27.02.2001)
Curtea de Conturi a examinat rezultatele controlului asupra executării Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 337 din 25.05.95 "Cu privire la contorizarea apei şi a energiei termice consumate de populaţie, instituţii publice şi agenţi economici" de către S.A. "Apă-Canal Chişinău" şi S.A. "Termocom" şi a constatat următoarele:
În scopul utilizării eficiente a apei şi a energiei termice, evidenţei şi distribuirii juste a acestor resurse, stabilirii unor raporturi corecte între furnizori şi consumatori, Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr. 337 din 25.05.95, a cerut de la ministere, departamente, organele administraţiei publice locale, agenţii economici să asigure în anii 1995-1997 instalarea aparatelor de evidenţă a consumului de energie termică şi apă la toate obiectele ce le aparţin sau le administrează.
Contrar prevederilor pct. 1 al Hotărîrii Guvernului nr. 337 din 25.05.95, din vina MSCEFL (dl M.Severovan) şi a Primăriei (dl S. Urechean), în mun. Chişinău n-a fost asigurată în anii 1995-1997 instalarea aparatelor de evidenţă a consumului de energie termică şi apă la toate obiectele administrate de Primărie. La situaţia din 1.01.2000, nivelul contorizării consumului de apă a constituit: la edificiile instituţiilor bugetare - 89,7 la sută, la blocurile locative - 69,7 la sută, iar contorizarea consumului de energie termică, contrar stipulărilor expuse în pct. 7 al Hotărîrii Guvernului nr. 337 din 25.05.95, a fost trecută pe contul consumatorilor.
Astfel, la 1.01.2000 contorizarea consumului de apă n-a fost îndeplinită la edificiile instituţiilor bugetare cu 10,3 la sută şi la blocurile locative - cu 30,3 la sută.
Primăria mun. Chişinău (dl S. Urechean), prin decizia nr. 17/18 din 3.07.96, majorînd tarifele la serviciile apeduct şi canalizare, începînd cu 1.07.96, a obligat Regia "Apă-Canal" (dl N.Vetrogon) să repartizeze mijloacele financiare în sumă de 12,0 mln lei, prevăzute în tarifele în vigoare, pentru înfăptuirea lucrărilor de reparaţie şi înlocuire a reţelelor de apă şi canalizare, precum şi pentru procurarea şi instalarea aparatelor de evidenţă a apei, însă fără a specifica termenele şi mărimea mijloacelor financiare necesare pentru procurarea şi instalarea apometrelor. La rîndul său, conducerea Regiei "Apă-Canal", în mod arbitrar, din suma totală de 12,0 mln lei a distribuit pentru instalarea contoarelor numai 1,0 mln lei.
Deşi pentru contorizarea apei, prin majorarea tarifelor, în anul 1996 au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 1,0 mln lei pentru instalarea a 1000 (una mie) de contoare, în realitate Regia "Apă-Canal" a montat 174 de contoare, fiind valorificate 225,5 mii lei. Totodată, mijloacele în sumă de 1,0 mln lei, prevăzute doar pentru anul 1996, au fost utilizate pe parcursul a 4 ani (1996-1999), fiind montate doar 747 contoare. În perioada dată, din contul surselor, destinate procurării şi instalării aparatelor de evidenţă a apei şi prevăzute în tarif, 2238,7 mii lei au fost utilizaţi pentru reparaţia capitală şi înlocuirea contoarelor.
4. Hotărîre privind rezultatele controlului asupra executării bugetului mun. Chişinău pe anul 2000 (Nr.57 din 14.06.2001 Monitorul Oficial al R Moldova nr.94-96/51 din 10.08.2001)
Curtea de Conturi a examinat rezultatele controlului asupra executării bugetului mun. Chişinău pe anul 2000 şi a constatat următoarele:
Controlul asupra executării bugetului pe a.2000 a depistat un şir de neajunsuri şi încălcări, care au influenţat negativ atît partea de venituri, cît şi partea de cheltuieli.
În contradicţie cu art.28 din Legea nr.491, veniturile în bugetul municipiului în sumă totală de 55,8 mln lei au fost încasate direct la conturile bugetelor locale ale primăriilor şi instituţiilor publice municipale, ocolind sistemul trezorerial.
La situaţia din 01.01.2001 agenţii economici amplasaţi pe teritoriul mun. Chişinău au înregistrat restanţe la plăţile în bugetul public naţional în sumă de 561142,0 mii lei, inclusiv: datoriile faţă de bugetul de stat - 385409,0 mii lei şi faţă de bugetul local - de 85766,0 mii lei.
Departamentele din cadrul Primăriei au fost create prin decizia acesteia şi a Consiliului municipal nr.1/2 din 16.07.99, fapt neprevăzut de Legea privind administraţia publică locală, Legea privind finanţele publice locale şi Legea privind statutul municipiului Chişinău.
Cu încălcarea Legii nr.491, pe parcursul a.2000 executorii de buget au depăşit limitele alocaţiilor aprobate, admiţînd supracheltuieli în sumă de 96414,5 mii lei. Mai mult decît atît, instituţiile finanţate de la buget de diferite niveluri au format datorii creditoare în sumă de 44909,3 mii lei.
Datorii creditoare esenţiale au fost admise la achitarea contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, alcătuind suma de 62037,0 mii lei.
Nerespectîndu-se art.18 (alin.2) din Legea privind administraţia publică locală nr.186-XIV din 06.11.98, n-au fost aprobate statele-tip, fapt ce a permis majorarea statelor din structura Primăriei mun.Chişinău cu 153 unităţi, cu un fond anual suplimentar de retribuire a muncii în sumă de circa 708,4 mii lei din bugetul municipal.
În anul 2000, în municipiu au fost majorate statele de personal ale organelor executive şi organelor administrative cu 251 unităţi, cheltuielile de întreţinere au sporit faţă de a.1999 cu 25,0 mln lei.
Încălcîndu-se art.18 din Legea nr.491, n-a fost aprobat Regulamentul de utilizare a fondului de rezervă, care a constituit 2400 mii lei.
Încălcînd art.14 din Legea nr.491, Consiliul municipal, Primăria mun. Chişinău şi Direcţia generală finanţe a Primăriei în a.2000 au angajat împrumuturi în sumă de 70,2 mln lei pentru achitarea salariilor, obligaţiunilor externe şi serviciilor.
Admiterea supracheltuielilor a fost influenţată şi de cheltuielile suplimentare efectuate la achitarea diferenţei de curs unor firme în sumă totală de 3767,5 mii lei.
În rezultatul executării lucrărilor, prestării serviciilor contra plată, în a.2000 au fost încasate în bugetul municipal mijloace speciale în sumă de 42606,3 mii lei (de 2,5 ori mai mult decît s-a aprobat în plan şi de 1,9 ori - faţă de planul precizat). Instituţiile bugetare încasează mijloacele speciale direct pe contul lor bancar, bugetar, fiind ulterior utilizate la executarea cheltuielilor, fapt ce contravine art.5 şi 28 din Legea nr.491.
La întreţinerea aparatului Primăriei mun. Chişinău şi subdiviziunilor sale au fost admise supracheltuieli în sumă de 18775,9 mii lei, din care pentru achitarea datoriilor creditoare formate la 01.01.2000 s-au utilizat 16265,8 mii lei, prin ce s-a încălcat art.6 din Legea nr.491.
Controlul a depistat şi alte încălcări şi neajunsuri, care sînt o consecinţă a nerespectării de către ordonatorul principal de credite (dl S. Urechean) a legislaţiei şi actelor normative în vigoare, responsabilităţii şi disciplinei scăzute, fapt ce a influenţat negativ asupra utilizării mijloacelor bugetare municipale.
Curtea de Conturi, ţinînd cont de încălcările şi neajunsurile depistate în urma controlului, hotărăşte:
1. Se menţionează prezenţa multiplelor încălcări şi abateri de la legislaţia în vigoare în activitatea municipiului Chişinău la elaborarea şi executarea bugetului municipiului.
4. Se cere de la Primarul General al mun. Chişinău, dl S. Urechean:
- să tragă la răspunderea stabilită de lege persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Primăriei, care nu şi-au onorat obligaţiunile de serviciu şi, prin acţiunile sale nelegitime, au pricinuit pagube statului;
5. Prezenta Hotărîre se expediază Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi Guvernului, pentru informare şi posibilă luare de atitudine.
5. HCC 114/2001
Hotărîre privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Băncii municipale "Chişinău" S.A.
(Nr.114 din 19.12.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.36-38/8 din 14.03.2002)
Curtea de Conturi a examinat rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Băncii municipale "Chişinău" S.A. în perioada anilor 1999-2000 şi a constatat:
Banca municipală "Chişinău" S.A. este succesorul în drepturi (din 28.09.98) al BCA "Moldova Nord Bancă". Astfel, în baza deciziei Primăriei mun. Chişinău (nr. 9/89 din 09.04.98), BCA "Moldova Nord Bancă" a fost confirmată în calitate de bancă împuternicită a Primăriei, cu participarea (de la 29.10.98) a Primăriei ca acţionar al băncii şi schimbarea denumirii băncii în Banca municipală "Chişinău" S.A.
Întregul pachet de acţiuni în valoare de 11,0 mln lei (emisiile a III-a şi a IV-a) a fost procurat (cu încălcarea actelor normative în vigoare) de către Primăria mun. Chişinău, aceasta devenind deţinătoarea unei cote substanţiale în capitalul statutar al băncii (la 01.01.99 - 53,1 la sută, iar la 01.02.2000 - 80,7 la sută).
Astfel, Primăria mun. Chişinău în iulie 1998 a transferat din contul mijloacelor bugetare 1,1 mln lei pentru procurarea acţiunilor băncii, efectuînd cheltuieli neeficiente din bugetul municipal.
O altă parte din acţiunile băncii (emisia a III-a) în valoare de 1,9 mln.lei au fost procurate de Primăria mun. Chişinău din mijloacele băneşti ale S.A. "Termocom", fapt ce contravine Regulamentului cu privire la autorizarea băncilor, aprobat de CA al BNM (proces-verbal nr.37 din 15.08.96), prin care s-a stabilit că plata pentru acţiuni se efectuează numai din mijloacele băneşti proprii.
Primăria mun. Chişinău (dl S. Urechean), încălcînd prevederile art.18 din Legea privind administraţia publică locală nr.186-XIV din 06.11.98, în lipsa deciziei corespunzătoare a Consiliului municipal, a beneficiat de un împrumut bănesc în sumă de 8,0 mln lei de la S.A. "Ascom-Grup", din contul căruia au fost procurate acţiunile emisiei a IV-a ale băncii în suma indicată.
Astfel, Primăria mun. Chişinău a devenit deţinătoarea acţiunilor Băncii municipale "Chişinău" S.A. cu valoarea nominală de 12,9 mln lei.
Consiliul băncii (preşedinte - Primarul general al mun. Chişinău, dl S. Urechean), neexecutînd funcţiile de supraveghere a activităţii BCA "Moldova Nord Bancă" (pînă a deveni Banca municipală "Chişinău" S.A.), a admis ca administraţia acesteia să efectueze unele operaţiuni financiare nelegitime.
Astfel, în baza unui proces-verbal nelegitim al şedinţei Consiliului băncii (semnat doar de vicepreşedintele Consiliului dl M.Baidacov), contabilul-şef a semnat în august 1998 un contract neraţional de procurare a tehnicii de calcul de la firma "Amza" (Moscova), în baza căruia celei din urmă i s-au transferat 2,9 mln lei.
Firma n-a livrat tehnică băncii, nerestituindu-i acesteia nici mijloacele băneşti. La finele anului 1998, BNM a calificat tranzacţia indicată drept credit compromis, acordat firmei "Amza", la care a fost calculat fondul de risc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu