Inflaţia săracilor

In premieră pentru RM, Centrul de Politici Economice al IDIS „Viitorul" a calculat un indice nou, numit convenţional „inflaţia săracilor", care demonstrează că populaţia cu venituri mici este de câteva ori mai afectată de creşterea preţurilor decât restul populaţiei. Autorii sugerează Biroului Naţional de Statistică (BNS) să estimeze lunar acest indice, pentru a îmbunătăţi politicile de protecţie socială ale guvernului.

Termenul „inflaţia săracilor", diferit de Indicele Preţului de Consum (IPC), adică inflaţia medie pe care o calculează BNS, a apărut în ultimul număr al „Monitorului economic", lansat ieri de „Viitorul", în cadrul unei mese rotunde. Potrivit autorilor studiului, dacă în 2007 IPC a fost de 13,3%, apoi „inflaţia săracilor" a fost de 22,9%. Pentru 2008, în legătură cu creşterea semnificativă a preţurilor la produsele alimentare, se prognozează o discrepanţă şi mai mare: în timp ce inflaţia medie, potrivit estimărilor IDIS „Viitorul", va atinge 14,2%, „inflaţia săracilor" va urca la 40,1%, ceea ce înseamnă că oamenii cu venituri reduse vor fi de trei ori mai afectaţi de creşterea preţurilor. „În lipsa unei metodologii de calculare a „inflaţiei săracilor", am efectuat următoarea procedură: ţinând cont de faptul că în RM evoluţia IPC nu corespunde cu structura de consum a populaţiei sărace (în care prevalează produsele alimentare), am pornit de la ipoteza că structura de consum a populaţiei sărace corespunde, în mare măsură, cu structura minimului de existenţă, calculat lunar de BNS. Astfel, am obţinut evoluţia minimului de existenţă, obţinând ceea ce am numit „inflaţia săracilor", a explicat expertul IDIS „Viitorul" Veaceslav Ioniţă. Potrivit lui, „inflaţia săracilor" afectează un segment de circa un milion de cetăţeni ai RM, inclusiv toţi pensionarii şi majoritatea bugetarilor.
Andrei Rotaru, director al Departamentului politica monetară şi cercetări al Băncii Naţionale (BNM), s-a arătat sceptic faţă de necesitatea estimării unui astfel de indice, alături de IPC, dar şi faţă de modalitatea de calculare utilizată de IDIS „Viitorul". Potrivit lui, e destul de greu să delimitezi care sunt cetăţenii săraci şi care sunt cei cu venituri medii, iar „fiecare om decide pentru el dacă se plasează printre cei săraci sau nu". Rotaru a pus la îndoială, în general, prognoza „Viitorul", care anticipează pentru 2008 o inflaţie de circa 14,2%, ce depăşeşte cu mult previziunile BNM. Totuşi, el s-a abţinut să facă o prognoză, limitându-se să spună doar că inflaţia va depăşi plafonul iniţial de 10% stabilit de BNM. Reprezentantul BNM a evitat să anticipeze şi evoluţia valutei naţionale până la finele anului, argumentând că o prognoză făcută de un oficial poate deveni a doua zi realitate.
La acest capitol, „Monitorul economic" susţine că lupta BNM contra inflaţiei va conduce în continuare la aprecierea valutei naţionale, astfel că rata de schimb poate coborî la sfârşitul anului sub nouă lei pentru un dolar SUA, iar această situaţie, alături de creşterea continuă a ratelor dobânzilor, creează pericol pentru sistemul valutar şi financiar. Efectul cumulativ al acestor doi factori poate cauza o criză de sistem şi o depreciere bruscă a monedei naţionale. Politicile BNM de înfrânare a inflaţiei vor avea efecte negative colaterale şi pentru producătorii şi exportatorii autohtoni, provocând ratări de cel puţin 1,5 mlrd. de lei în bugetul naţional.
Referindu-se la comerţul exterior, expertul Viorel Chivriga a menţionat că la finele anului 2008 deficitul balanţei comerciale va depăşi cu uşurinţă pragul psihologic de trei miliarde USD, deoarece ritmurile de creştere a importurilor le depăşesc în continuare pe cele de creştere a exporturilor. Deşi se profilează unele tendinţe pozitive, datorită recoltei bune (comparativ cu anii precedenţi) anticipată în sectorul vegetal, situaţia generală în agricultură rămâne îngrijorătoare, în special în sectorul animalier. Un factor destabilizator pentru acest sector constituie politicile sectoriale slabe sau chiar greşite promovate de autorităţi, susţine V. Chivriga.